Un vas vechi din sticlă, cu întrebuinţări cultice, a fost descoperit în week-end la Mănăstirea Viforâta în urma unor săpături arheologice. Descoperirea a fost făcută de un grup de specialişti de la „Complexul Național Muzeal Curtea Domnească” din Târgovişte, informaţia fiind prezentată pe pagina de Facebook.
„Vasul nostru, descoperit în timpul cercetărilor arheologice preventive efectuate (…) la Man. Viforâta este un exemplar pe cât de rar, pe atât de elegant în realizare”.
Lacrimariumul de la Viforâta are „o înălțime de cca. 20 cm, gât înalt, ușor oblic și torsionat, sugerând eleganța gâtului unei lebede. Gura este largă, evazată și îngustată în zona de scurgere a lichidului. Corpul este cilindric, bombat cu fundul plat. Culoarea este gălbuie, iar striațiile verticale ale corpului joacă rol de decor”.
Arheologii de la Târgovişte spun că „se întâmplă rar ca vasele de sticlă să traverseze secolele în condiții intacte”. De obicei, sunt descoperite în stare fragmentară.
„Vasele de sticlă intacte au fost găsite în contexte arheologice deosebite, fiind depuse în locuri special amenajate pentru protecție”.
Recipientul face parte dintr-un tip de vase din categoria Lacrimarium, numit şi Unguentarium, în care se păstrau diverse cosmetice, parfumuri sau creme aromatice.
Era întâlnit „în Imperiul Roman, în cel Bizantin și în statele ce au orbitat în aria de influență a Ortodoxei bizantine”.
Utilizat şi în cult
Treptat, au fost utilizate şi în cult, în special la înmormântări.
„O altă întrebuințare, caracteristică și spațiului de la sud de Carpați – Țara Românească, a fost cea de vas liturgic, utilizat în ceremonialul religios, în special la înmormântări. Câteva exemplare, puține la număr, au fost descoperite la temelia unor lăcașuri de cult. În ele se păstrau uleiurile sfinte – mirul. Aceste vase apar în sec. XIV-XVIII, pe tot întinsul Țării Românești”.
Astfel de vase au fost produse şi pe teritoriul ţării noastre.
„Unele sunt de proveniență occidentală – atelierele de la Murano, de exemplu. Altele pot proveni de la ateliere locale, Matei Basarab având o sticlărie la mică distanță de capitala Târgoviște”.
Vasul descoperit în proximitatea Mănăstirii Viforâta va fi expus în curând la Curtea Domnească din Târgoviște – clădirea Muzeului Tiparului și Cărții Românești Vechi.
Mănăstirea Viforâta
Mănăstirea de maici din satul Viforâta a fost ctitorită de Vlad Înecatul, domnul Țării Românești între 1530-1532. A trecut prin restaurări efectuate de voievozii Radu Mihnea (1611-1616) şi Matei Basarab (1632-1654).
În perioada 1712-1713, mănăstirea a fost refăcută prin ctitoria doamnei Maria Brâncoveanu. A fost afectată de mai multe cutremure.
După un cutremur din 1802 a fost din nou rezidită de Nicolae, „logofătul” Mitropoliei din București și de stareța Iustina. Ultima restaurare a avut loc în 1990.
Foto credit: Facebook/Arheologie medievală în Târgoviște
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius