John Fowles - Jurnale (Polirom, 2020)

[altmariusbook]

Selectie de Anca Baicoianu

Volumul Jurnale reuneste cele mai reprezentative fragmente din jurnalul inceput de John Fowles in 1949, cind era inca student la Oxford, si tinut fara intrerupere mai bine de o jumatate de secol. Scrise intr-un stil de o franchete cuceritoare, chiar daca pe alocuri socanta, acestea invita cititorul la o incursiune deopotriva in viata cotidiana si in lumea imaginara a unuia dintre cei mai ingeniosi scriitori ai secolului XX. Volumul, care are savoarea si virtuozitatea romanelor lui Fowles, cuprinde insemnari despre experientele din anii petrecuti ca profesor in Franta si apoi pe insula greceasca Spetses, despre relatiile sale amoroase si casatoria furtunoasa cu Elizabeth sau despre intoarcerea in Anglia si eforturile uriase de a-si construi o cariera literara. Fowles vorbeste cu onestitate despre succesul cunoscut dupa publicarea romanelor Colectionarul
si Magicianul, despre relatiile cu alti scriitori, cu editorii sau regizorii care s-au ocupat de ecranizarea romanelor sale, dar si despre retragerea in casa de linga Lyme Regis si dezamagirea tot mai profunda pe care i-o pricinuiesc o lume dezbracata de magie si o societate din ce in ce mai materialista.

„Intr-un fel, romanele sint ca niste noi teorii stiintifice. Sigur ca exista feluri in care trebuie sa omagieze trecutul, standardele ridicate ale trecutului, insa nu trebuie sa le respecte, ci sa le puna la indoiala, sa-si creeze un teren nou. Nimic din trecutul lor cultural n-ar fi putut sa faca posibile sau sa prezica Tristram Shandy sau Ulise.” (John Fowles)

„Fiecare noua insemnare in jurnal echivaleaza cu o revizuire a intregului si nu exista o zi prestabilita pentru taierea cordonului ombilical. Aici Fowles poate sa-si exprime pe deplin impulsurile contradictorii, eurile secundare de francofil hiperenglez, anticar, ecologist, gradinar, iubitor de paianjeni, marunt contrabandist de orhidee, mizantrop impotriva propriei vointe, fara a trada vreunul dintre ele prin efortul de a solutiona contradictiile.” (The Observer)

„Fowles isi privea Jurnalele ca pe un «ultim roman». E greu sa-l contrazici, caci paginile acestora sint remarcabile.” (The Times Literary Supplement)