În anul 1870, s-a inaugurat Gara Mare din Oradea şi mai târziu, cantonul din Velenţa, care a fost transformat şi el în gară, iar această gară nouă din Oradea, s-a dorit un triaj de marfă. Se dorea racordarea zonelor industriale ale orașului de ambele gări.
Prima platformă industrială a oraşului, cuprindea zona Străzilor Mihai Viteazul, Sucevei, Piaţa Agroalimentară, Mihail Kogălniceanu, Piaţa Mare, iar în cele timpuri aceea Pârâul Peţa curgea pe actuala Strada Sucevei și era o importantă sursă de apă industrială pentru această platformă. Celaltă zonă industrială, era în Velenţa, în zona Pieţei Bisericii, acum Piaţa Tineretului şi care se extindea şi pe calea Clujului. Liniile industriale ale orașului începeau din zona gării Velenţa şi se întindeau pe Calea Clujului, Strada Griviței, Strada Sucevei, până la moara Emilia și avea legătură directă cu calea ferată. În anul 1882, se întemeiază o linie de marfă cu tracţiune de abur de la Gara Velenţa (Gara Est Oradea) până la Gara Obor, acum Piaţa agroalimentară Cetate.
Întreprinderile servite erau:
Fabrica de spirt Moskovics;
Fabrica de spirt rafinat şi moara „LÉDERER şi KÁLMÁN” (Moara Victoria) ;
Fabrica de spirt şi drojdie „DÁNIEL BERGER” (azi Vinalcool);
Moara cu abur „LÁSZLÓ”- nr. II (Azi Rovex);
Antrepozitul de mărfuri S.A.
Mult mai târziu în 11 iulie 1905, când începe construcţia a liniilor de tramvai în Oradea, pe Calea Clujului calea de rulare este utilizată în comun de linia de marfă, cu Linia de tramvai 2. Pe liniile comune era folosită șină fără canal, adica șină CFR, pe care putea intra și locomotiva hidraulică pe aceste șine, vagoanele de manevră erau vagoane de CFR, iar transportul electric de marfă avea un traseu bine stabilit. Transportul de mărfuri a avut prioritate faţă de transport public.
De la Gara Obor, acum Piaţa Agroalimentară Cetate, linia a trecut pe Strada Sucevei unde s-a ramificat la intreprinderile:
Moara cu abur Laszlo es Hunyadi (unde a fost depozitul Plafar),;
Moara Emilia (La strada 1848);
Fabrica de Spirt Moskovits Adolf si Fii;
Moara Adria;
În 24 aprilie 1906, porneste primul tramvai, iar din 1 august 1906 și linia de marfă a fost electrifcată.
Societatea a cumparat două locomotive electrice construite în
fabrica de vagoane Arad cu parțile electrice de tip Siemes:
Locomotiva cu grp. 19 T, 2 osii, 2 motoare de tip D54, cu 25 Hp/motor. Aveau frână mecanică și electrică, iar acestea au primit numerele 1 și 2, păstrând această numerotare până în anul 1977, după care locomotiva nr. 1, a fost renumerotată în 4, iar locomotiva 2 în nr. 5. Ele au fost in serviciu până la desființarea liniei de tramvaie 2 în anul 1994.
Până în anul 1909, lungimea liniei de mărfuri a fost 7 km şi a deservit aproximativ 20 de întreprinderi, depozite. În anul 1909, s-a întemeiat linia E de tramvaie, care pornea de la colţul Str. Decebal – Prmăriei, trecând pe strada Barcăului, până în anul 1972 când s-a extins Fabrica Înfrăţirea a fost o stradă care a legat pe Strada Decebal cu Strada Barcăului, ajungând până la Gara de Vest (Ioşia). Această linie a fost utilizat şi pentru transport de mărfuri, iar pe Strada Barcăului au fost linii de manevre paralele. De pe Strada Sucevei linia de mărfuri a fost prelungit până la str. Decebal, conectând Gara Est cu Gara Vest prin linie de mărfuri electrificat..
Linia de tramvaie E, adică Linia 7, iar mai târziu 5 – Decebal, Barcaului, Ioşia, a fost utilizată tot împreună cu transport de mărfuri. Linia de tramvaie F, adică Linia 3 Piața Unirii și Străzile: Avram Iancu, Cuza Voda, Mihai Vitezul, Kogalniceanu, Cantemir, a fost utilizată tot şi pentru transport de mărfuri pe porţiunea Străzii Kogalniceanu şi din anul 1943 pe Bulevardul Cantemir, până la fabrica de Bere. Pe Strada Kogalniceanu a fost și rampa de descarcare. În anii 1930-1960, linia de marfuri a deservit peste 30 de intreprinderi din Oradea. Societate N.V.V , din anul 1920 CFOM, a avut si un parc de vagoane de peste 50 intrând și în circulatie M.A.V., iar mai tarziu C.F.R.
1. Gara Velenţa;
2. Societatea Anonimă Stabilimentele Româneşti „MELOCCO” (azi S.C. Congips S.A);
3. Stabilimentele Industriale „MAURIŢIU MOSKOVITS” – fabrică de spirt şi drojdie;
4. Depozitul de cherestea;
5. Fabrica de spirt rafinat şi moara „LÉDERER şi KÁLMÁN” S.A;
6. Depozitul de zahăr. Fabrica de butoaie (Fabrica de scaune);
7. Fabrica de spirt şi drojdie „DÁNIEL BERGER” (azi S.C. VINALCOOL S.A);
8. Moara cu abur „LÁSZLÓ”-stabilimentul nr. II (azi S.C ROVEX S.A);
9. Moara de ardei (Avantul);
10. Gara Oradea-Obor. Triaj. Remiza (azi Piaţa agroalimentară „Cetate”);
11. Uzina Electrică (azi S.C. Electrica S.A);
12. Antrepozitul de mărfuri S.A;
13. Baza de fier vechi,
14. Siloz;
15. Rampă de descărcare;
16. Societatea pe acţiuni a morilor unificate „LÁSZLÓ şi HUNYADI” .
Staţie pentru întoarcerea vagoanelor:
17. Moara cu valţuri „EMILIA”;
18. Moara cu aburi şi fabrica de arpacaş şi decorticat mei, „ADRIA”;
. Depozitul Andrényi;
19. Staţie de cântărire vagoane;
20. Antrepozitul de fierărie şi maşini „KÁROLY ANDRÉNYI ŞI FIUL”;
21. Fabrica de spirt şi drojdie „ADOLF MOSKOVITS ŞI FIII”.Fabrica de gaz lampant (spirt aerian) „CAMPBELLS şi
SANDS”);
22. Cazărmi;
23. Rampă de descărcare – str. Vitéz, azi Decebal;
24. Întreprinderea „PHOEBUS” – Turnătorie de fier şi fabrică de maşini S.A.;
25. Îngrăşătorie de animale;
26. Gara Ioşia;
27. Fabrica de bere „DREHER-HAGGENMACHER” S.A .
Dupa electrificarea liniei de mărfuri s-au utilizat două locomotive electrice de sistem tramvai și trei locomotive de abur. Locomotivele de abur treptat au fost schimbate tot cu locomotive electrice. Locomotiva nr. 3 a sosit în Oradea în anul 1918 si a fost utilizată aici până în anul 1994. A fost construită pentru Orasul Bingen (Germania) în anul 1905 – 1906, de către fabrica Katharinahutte în Rohrbach/Pfalz.
În anii ’40 au fost în servicu 4 locomotive electrice și 3 loomotive cu abur T3 Krauss. În anul 1942, soseste la Oradea o locomotivă Ganz de la Budapesta, ce primește numărul 5.
După un an de serviciu, aceasta se va fi redirecționată catre orașul Debrecen împreună cu câteva tramvaie ajutând situația de după bombardarea depoului din Debrecen, iar acolo primeste numarul 202. În anii ’50, în atelierul CFOM (OTL) se va contrui o locomotivă în formă de vagon, cu două osii și primește numărul 5.
Această lolomotivă a deservit mai ales fabrica de spirt Moskovits pe calea Clujului. Împreuna cu locomotiva 4 și această locomotivă dispare după anul 1975.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius