altmarius

cultură şi spiritualitate

Istoria cafenelelor celebre (I): C'a'p'sa se scrie istoria...

Explicatie: Intrucit domnul Ioan Munteanu a hotarit sa suspende activitatea grupului cu... aroma de cafea, am fost nevoit sa aduc aici un foarte interesant articol despre una din cele mai vechi si mai cu staif cafenele ale vechiului Bucuresti: Capsa. Articolul este delicios, la fel ca majoritatea cafelelor servite intr-un local care dateaza de 158 de ani

http://metropotam.ro/La-zi/2007/02/art8197416275-C-a-p-sa-scrie-ist...

Cand Bucurestiul era mai tanar, toate drumurile lui duceau la Capsa. In 1852, protipendada care isi invartea bastonul pe Podul Mogosoaiei isi indrepta pasul elegant spre seducatoarea scena cu trufandale: "La doi frati, Anton si Vasile Capsa" - numele sub care incepe istoria celebrei case a cofetariei. "La doi frati" se deschide in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari care se va muta curand in casa Slatineanu, unde a ramas pana azi.

Poti sa-mi dai un rendez vous? Ce faci asta seara tu? suna invitatia politicioasa in cercurile high-life-ului cu joben, favoriti si imperiale gata sa "iscaleasca polite" pentru o prajitura cu reteta secreta care a detronat rapid moda dulciurilor orientale. Adio... cataifuri, baclavale, sarailii, serbeturi si peltele...!Poftiti la "bonbon" rosii, albastre, gri, verzi in borcane de cristal si platouri cu meringue, mascotte, choux-a-la creme, madeleine, joffre ori maroanele glasate cu ornamente din zahar.

next capSursa


De la musterii cu anteriu si islic la Iorgu Cantacuzino, Dimitrie Sturza, Nicolae Filipescu, Barbu Delavrancea, AL. Marghiloman si Take Ionescu


grigore capsa

Grigore Capsa. Cand a implinit 15 ani a fost trimis la Paris la renumita "Casa Boissier" unde devine un as al rafinatei profesii

Capsa primeste lauri si medalii una dupa alta: Marea Medalie la expozitia de la Viena (1873) Medalia de aur (expozitia universala 1889). De "coronite" se bucura numai Grigore Capsa pentru ca in 1874 cei doi frati ies din afacere: Constantin spune adio comertului delicat al cofetariei.

La inceput, dulciurile erau "importate" din strainatate. Ceva mai tarziu, Casa Capsa a inceput sa califice si cofetari romani. Negustori priceputi, cei doi frati au inteles ca si ambalajul vinde marfa, si au creat o noua moda. In 1856, la prima lui calatorie peste hotare, Vasile a adus, alaturi de bomboane fondante, oua de ciocolata ori caramele englezesti si "bomboniere, cartonaje, cutii de lemn produse la Carlsbad, Viena sau Hamburg", "hartie dantela", "coli de hartie de aur si argint", staniol si panglici decorative. O alta surpriza a fost importul absinthului - Zana verde - cum au botezat-o bucurestenii.

In 1886, Grigore Capsa ridica si un hotel si inaugureaza vestita Cafenea Capsa. "Casa Capsa c’est le coeur de la ville... Capsa c’est quatre choses à la fois: un hôtel, une confiserie, un restaurant et un café", scrie Paul Morand in "Bucarest".

In anul 1896, cand imparatul Franz Iosef a vizitat Bucurestii (pastram pluralul, dupa personalitatea veche dar multipla a cetatii lui Bucur) Casa Capsa a lansat "Molles Francois Ioseph, Garnier, des merveilleux, chocolate Francois-Ioseph"

Un an mai tarziu lumea buna putea gusta "Bombons Theodorini" , in onoarea cantaretei ce le-a imprumutat numele sau. Era, se pare, o moda ca in onoarea personalitatilor sa fie lansata si o specialitate a casei.

JoffreSursa

Istorie si prajituri: Maresalul Frantei, Joffre oaspete al Bucurestilor in 1920 in cinstea caruia Casa Capsa lanseaza o prajitura petit-four "Joffre" care a facut "cariera" la banchete si cocktail-uri

In timpul Razboiului de Independenta (1877) la mesele 1, 2 si 3 luau dejunul marele duce Nicoale cu suita sa; alaturi, printul Urussoff impreuna cu secretarul Legatiei ruse Iswolsky, la o alta printul Milan al Serbiei. "In saloanele Capsa a fost vazuta Sarah Bernhardt cu capul intre maini oftand alaturi de Cristache Ciolac, violonist si crai de Bucuresti care-i canta la ureche "Ploaia".

In cele trei salonase "particulare" care dau pe Edgar Quinet, s-au perindat toate femeile frumoase ale Bucurestilor, toate actritele straine, mai mult sau mai putin artiste, atrase de faima cheflie a orasului nostru, caci intre 1870 si 1914, Bucuresti au fost capitala din Rasaritul Europei care numai cu St. Petersburg putea sa imparta reputatia de a avea barbatii cei mai darnici si cei mai usor de inflacarat din lume, aminteste Gh. Crutzescu in "Podul Mogosoaiei".

"In salonasele de la Capsa a ras Reichemberg cea cu dintii de margaritar, Cleo de Mérode, iubita lui Leopold al II-lea, Jane Hading sau cei mai frumosi umeri ai Frantei, dar si Cora Laparcérie, Blanche Toutain, Suzanne Desprès; au facut senzatie surorile Barrison, frumoasele dansatoare americane, dintre care una iesea uneori pe pod, imbracata in barbat, de se tineau copiii dupa ea, si la Belle Otero- care izbutise sa-l dezghiete si pe Claymoor – caruia - zice-se, nu-i placeau prea mult femeile.

"Stalpii de la Capsa" erau Radu Vacarescu, Alexandru Florescu (Floflo), diplomat şi autor dramatic, Constantin (Tantin) Balaceanu, Iancu Cretzeanu, zis "Rata", Mihail Laptew, Soutzo "Cap de mort", Popa Miclescu "le ténor chéri des dames", Alexandru Ghica, poreclit Rapineau pentru indeletnicirile sale picturale, Costica Izvoranu, elegantul Sacha Blaremberg si, in sfarsit, Misu Vacarescu "Claymoor" cel mai celebru cronicar monden al tuturor vremurilor. "Banda vesela" se intalnea zilnic la Capsa, la ora aperitivului, sau la ora mesei, sau intre 5-7, iarna in cafenea, vara pe terasa, caci din Mai ieseau masutele afara, ca pe marile bulevarde si pe Ring.

capsa 5

Primul sediu al Legatiei SUA in Romania a fost Casa Capsa, de unde "zburau" telegramele diplomatice spre Departamentul de Stat

Iarna, jucau "pair ou impair" sau "à la courte oaille", cu chibrituri, vara bacarà cu numerele trasurilor. Pe vremea aceea, femeile "cumsecade" ocoleau vara trotuarul lui Capsa, unde erai "ca pe genunchii barbatilor" si treceau grabite, cu privirea inainte, pe trotuarul din fata, al Luvrului. Pe dinaintea meselor, se plimbau numai "pipitele", care treceau zambitoare, prinzand din zbor o adresă, un compliment, sau o cerere de "rendez-vous".

Ma gandesc la "domnii de la Capsa" ca la niste oameni fericiti, care vorbeau de cai, de femei si de vinuri cu multa seriozitate si care traiau intr-o lume restransa si stilizata ca un desen de Constantin Guys sau o noapte de carnaval. Erau, inainte de toate, amanti, purtau melon cenusiu, monoclu si pantaloni pepite, aveau o floare la butoniera si nu vorbeau decat frantuzeste. (...)Azi au murit, cred, toţi, impreuna, cu politete, nepasare si leul de aur. Dar viata la Capsa si-a urmat cursul nestingherit si după ce dansii nu mai erau, pana in vara anului 1916."

7Sursa

Pana la primul razboi mondial Capsa era interzisa boemei literare ca sa nu se calce pe bataturi si galoane cu protipendada si boierii. Nici atunci nu dadea bine literatura langa cancanuri din parlament.

Dupa 1932, Capsa devenise aproape oficial "Cafeneaua scriitorilor si artistilor". Pe atunci, Tudor Arghezi il numea "singurul local intelectual de pe Calea Victoriei" iar "Capsistul" era cel ce frecventa locul "un individ inteligent si primejdios" pentru ca "critica reala se face la Capsa, nu in presa literara. Daca esti prost la Capsa, e imposibil sa fii destept altundeva, macar in scris".

Capsa "Urlatoarea academica" locul in care ziaristii vremii, "facatori si desfacatori de guverne, dar si de cariere politice", veneau sa raspandeasca stirile, sa perie verbul si sa-si culeaga informatiile potrivite pentru articolul de scandal. "Atunci cand aveau loc evenimente politice deosebite, precum caderea guvernului sau descoperirea unui complot politic, in cafeneaua plina de lume, vin foarte multi politicieni din toate partidele, vin oameni care nu fac nici o politica, dar sunt curiosi sa afle o parere".

Poetul Virgil Carianopol afirma acelasi lucru: "Ca sa devii scriitor, trebuia sa obtii botezul Capsei, care, fara nici o firma literara, era totusi radactia redactiilor, nodul gordian al trecerii spre nemurire".

Cei care frecventau Capsa erau atat de adanc implicati in viata politica, incat un prefect al politiei i-a cerut Regelui Carol l sa inchida localul pentru ca ar fi reprezentat "capul tuturor rautatilor". Cererea prefectului a fost respinsa cu umor de suveran. Dupa primul razboi mondial, Capsa a continuat sa fie considerata pericol public. Liberalul Gheorghe Tatarescu i-a cerut inchiderea, atat intre 1923 si 1928, pe cand era subsecretar de stat la Interne, cat si intre 1934-1936, cand s-a aflat la Presedintia Consiliului de Ministri. Totusi, Cafeneaua Capsa chiar a fost inchisa, in 1936.

Primul venit, la 8:00 dimineata, era poetul si matematicianul Dan Barbilian (Ion Barbu), mare amator de cafea filtru concentrata, care avea masa sa "in centru", mai mai devenita birou de lucru. " El isi petrece aproape toata ziua aici, intr-o continua agitatie, trecand, pe rand, de la conceperea cursurilor pe care le tinea la Facultate ... la traducerile pe care le facea din Shakespeare si apoi la versuri(...) In tot acest timp... "amator de cafea-filtru concentrată", soarbe, cu nervozitate, preparatul din cana, plangandu-se ca este prea diluat si certand chelnerii."

Pe la ora 9.00, cafeneaua interbelica era deja "plina ochi". La 9.30, Camil Petrescu isi ia cafeaua cu lapte citind ziarele la masa obisnuita; rareori, era deranjat de cei care nu se inspaimanta de figura lui vesnic incruntata si crispata". In fiecare dimineata se repeta aceeasi scena: la cafea i se aduce frisca, desi se stie ca nu-i place, fapt ce-l irita si-l face sa protesteze vehement".

La masa de sub ventilator isi bea svartul, ca de obicei, scriitorul Corneliu Moldovan, mandru si fericit datorita faptului ca primarul Dem Dobrescu a dat "un loc de casa pentru Palatul scriitorilor", iar "cu spatele la intrare, la aceeasi masa, [se afla] romancierul moldovean, autorul Medelenilor, Ionel Teodoreanu".

vlaicuSursa

Intre musterii casei se aflau criticul Serban Cioculescu, poetul Vlaicu Barna care si-a inchis amintirile intre filele cartii "Intre Capsa si Corso":

"Consumaţia de baza era svartul, preparat de origine germana... Era consumaţia cea mai ieftina, cea mai accesibila pungilor boemei literare, dar ea reprezenta blazonul breslei si, in acelasi timp, consemnul ei democratic, pentru ca tot svart consumau si maestrii cand descindeau aici". Se mai bea cafea turcească, filtru, cafea cu lapte, "caputiner", iar dupa ora 11.00 se mancau pateuri calde, aperitive, insotite de "un sprit sau o tuica".

Intre scriitorii Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Corneliu Moldovan, Ionel Teodoreanu discutiile sareau de la o masa la alta in fumul de tigara gros ca plapuma (cafeneaua era singurul loc din Casa Capsa unde se putea fuma).

4Sursa

"La Capsa, unde vin toti seniorii/Local cu doua mari despartituri/Intr-una se mananca prajituri/ Intr-una se mananca scriitorii" - catren de Nicolae Crevedia

Casa cu istorie si prajituri a fost odata ca niciodata...cea mai renumita si barfita cafenea din istoria orasului cu vitrine ornate elegant si preturi mari, cu eroii sai "farniente" care ieri te intimidau si azi sunt uitati. Despre ea s-au scris carti: Radu Rosetti s-a plimbat "Intre Capsa si Palat", Odobescu o aminteste in "Pseudo-Kynegeticos", Gala Galaction o aseaza printre amintirile sale , Victor Eftimiu nu uita haina aristocratica ce defila "Odinioara, la Capsa" si lista e lunga, sunt nenumarate "ferestre" prin care o puteti admira.

Daca i-as fi fost "impresar" pret de o zi, as fi facut din Capsa o fabrica de vise. Pentru ca si azi acolo unde Calea Victoriei da nas in nas cu Edgar Quinet inca mai puteti visa la freamatul sarbatorilor si banchetelor cand prajiturile de la Capsa ajungeau in cele mai simandicoase case, incepand cu Palatul Regal; cum rand pe rand, intra in Cafenea literatii si-si ocupa locurile obisnuite aruncand sageti ascutite in stanga si-n dreapta dar fara sa uite - dupa caz- sa inalte sau sa coboare tinta, pastrand "cot la cot" replica acida si verva colorata, cum te poti apleca cu eleganta si servi cu un cleste de argint o rafinata bomboana fondanta dintr-un borcan de cristal....Dar, timpul de conectare a expirat. Close program.

Surse si resurse:

{Ion Paraschiv/Trandafir Iliescu: "De la Hanul Serban Voda la Hotel Intercontinental"}

{Tudor Arghezi: "Cu bastonul prin Bucuresti"}

{Paul Morand, "Bucarest"}

© Copyright Metropotam 2006-2010.

Vizualizări: 153

Comentariu publicat de Vajaianu Nancy pe Septembrie 27, 2010 la 6:26pm

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

200 state 

(ultimul: Micronesia)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 42

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

19. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor