Interviu cu Roger Wright, directorul Festivalului BBC Proms 2010
The World's Greatest Classical Music Festival - astfel este anunţată ediţia 2010 a celebrului festival britanic, iar sensul celebrării, spiritul festiv şi desfăşurările grandioase de forţe muzicale anunţate în programele concertelor ne fac să aşteptăm cu nerăbdare la Radio România Muzical suita transmisiunilor directe de la Royal Albert Hall şi de la Cadogan Hall din Londra.
Director al manifestării pentru cel de-al treilea an consecutiv, Roger Wright răspunde provocării de a coordona echipa BBC în organizarea celor 89 de evenimente programate în perioada 16 iulie-11 septembrie. De la proiectare la punerea în pagină a ultimului detaliu, atenţi la promovare şi vizibilitate internaţională, utilizând ultimele tehnologii care le stau la dispoziţie şi cele mai diverse platforme de difuzare, toţi cei implicaţi contribuie cu creativitate, mândrie şi profesionalism la succesul festivalului, conştienţi de preţioasa tradiţie moştenită. Concertele-promenadă iniţiate de Henry Wood se bucură de o imensă popularitate în rândul britanicilor, iar nouă ne oferă acel plăcut sentiment că facem parte dintr-o audienţă globală, conectată în plan internaţional prin muzică.
Ediţia 2010 a Festivalului BBC Proms se deschide cu un omagiu adus compozitorului austriac Gustav Mahler la 150 de ani de la naştere, iar primul concertul este susţinut - pe linia unei lungi tradiţii - de formaţiile considerate inima festivalului - Corul şi Orchestra Simfonică BBC sub bagheta dirijorul principal Jiri Belohlavek. La realizarea Simfoniei a VIII-a "a celor 1000" participă, desigur, o pleiadă de solişti renumiţi.
Roger Wright - cel căruia în revine dificila sarcină de a compune complicatul puzzle de evenimente artistice al festivalului a acceptat invitaţia noastră de a realiza împreună avanpremiera actualei ediţii, într-o oră rezervată la Radio România Muzical înaintea primei transmisiuni directe.
Interviu cu Roger Wright - Directorul Festivalului BBC Proms
Domnule Roger Wright, în numele postului Radio România Muzical şi în numele tuturor iubitorilor muzicii din România care se vor bucura de minunatele concerte oferite anul acesta vă mulţumesc pentru prezenţa la microfon, ne bucurăm să vă avem alături în calitate de ghid în labirintul plin de surprize şi provocări al programului BBC Proms, ajutându-ne să descoperim adevăratul spirit al festivalului. Într-o măsură mai mare decât alte ediţii, cea actuală aduce un omagiu fondatorului Henry Wood.
Este adevărat, se poate remarca un efort susţinut în cadrul ediţiei 2010 de a pune în lumină personalitatea lui Henry Wood, cel care a iniţiat concertele-promenadă în anul 1895. A rămas de altfel cel mai prolific dirijor din istoria festivalului şi un fervent susţinător al muzicii clasice, motive întemeiate pentru a-i onora memoria chiar dacă anul acesta nu marchează vreo aniversare particulară. Sunt încântat că iubitorii muzicii clasice din România sunt alături de noi. Ei vor avea ocazia să asculte un număr important de concerte şi să pătrundă spiritul festivalului.
Henry Wood - un simbol pentru toate ideile valoroase care răzbat din trecut, o personalitate atât de mult respectată, iubită şi preţuită, chiar şi în zilele noastre. În acelaşi timp, înnoirile constante în umbra trecutului reprezintă şi ele o contribuţie esenţială la spiritul acestui festival.
La fel de important este şi sensul inovaţiei pe care Henry Wood l-a impus încă din primele programe ale Festivalului Proms. Primul deziderat a fost acela de a aduce muzica clasică de calitate în atenţia unui public cât mai numeros, iar al doilea - sensul inovaţiei, pentru care el însuşi a găsit un termen: acela de "noutăţi". Şi nu se referea doar la muzica nouă, ci deopotrivă la muzica mai puţin familiară marelui public. Şi vreau să cred că acest spirit al aventurii, ca şi ambiţia unui festival popular, de anvergură, s-au păstrat la modul absolut până în zilele noastre. Una dintre ideile care au avut ecou în rândul publicului nostru a fost reconstituirea unui program din anul 1910, mai exact a ultimului concert al ediţiei. Am decis pur şi simplu să ne întoarcem în timp cu 100 de ani, să vedem care a fost conţinutul muzical al acelui program şi să-l punem din nou pe afiş, pentru a oferi ascultătorului contemporan o dimensiune istorică. Pe de altă parte aşteptăm cu nerăbdare primele audiţii sau lucrările comandate de BBC compozitorilor contemporani şi căutăm modalităţi noi de a prezenta concertele. Toate acestea sunt aspecte legate intrinsec de spiritul acestui festival, cu o istorie de un secol.
Lucrări care se potrivesc sălii de concert - o marcă a programului de anul acesta.
Putem observa cu uşurinţă cum desfăşurările masive de forţe muzicale au cucerit Royal Albert Hall, ca o reînviere a glorioaselor timpuri post-händeliene când oratoriile erau prezentate cu sute, chiar mii de interpreţi la Palatul de Cristal.
Celebrarea muzicii lui Mahler aduce de la început această dimensiune. Simfonia a VIII-a a fost programată în concertul de deschidere din două motive: se împlinesc 100 de ani de la prima audiţie mondială şi 80 de ani de când Henry Wood a prezentat-o publicului britanic în cadrul festivalului Proms. Este o lucrare generoasă, perfectă pentru acustica sălii Royal Albert Hall, iar Orchestra Simfonică şi Corul BBC - formaţiile care au fost implicate în concertul din 1930 - se vor reuni sub bagheta dirijorului principal Jiří Bělohlávek pentru a lansa ediţia 2010 într-un stil grandios...Lucrări care se potrivesc sălii de concert - o altă marcă a programului de anul acesta. Publicul apreciază spectacolele de dimensiuni ample prezentate la Royal Albert Hall, motiv pentru care am pregătit cel mai grandios debut al activităţilor muzicale, cu Simfonia a VIII-a de Mahler, urmată de întregul spectacol Maeştrii cântăreţi din Nuremberg de Wagner cu Bryn Terfel în rolul lui Hans Sachs, apoi Simon Boccanegra de Verdi cu Placido Domingo în rolul principal. Aşadar, acesta este weekendul de deschidere - vineri - sâmbătă - duminică - cu lucrări de dimensiuni uriaşe, conferind sensul unei inaugurări festive a noii ediţii a festivalului.
Ziua Specială Bach şi ciclul Beethoven
Strălucire, spirit festiv şi aniversări la Royal Albert Hall - această sală de concerte extraordinară, care - cred eu - reprezintă un loc de inspiraţie prin ea însăşi pentru directorul festivalului, atunci când compune o stagiune.
Ce este important pentru noi toţi, cei implicaţi în planificarea unei stagiuni, este efortul de a crea un spirit al festivalului şi în acelaşi timp efortul de a articula stagiunea, care se desfăşoară pe durata a două luni. Este planificat cel puţin un concert în fiecare seară, dar există şi zile în care acesta se suprapune cu concerte de prânz sau nocturne, aşadar agenda este foarte, foarte densă. Ne-am străduit să oferim mai mult decât un concert în fiecare zi, există zile speciale şi de asemenea weekend-uri speciale. Şi putem spune că anul acesta am articulat în mod diferit programul. Unul dintre exemple îl reprezintă Ziua Bach, o zi care va începe cu integrala Concertelor Brandenburgice în viziunea lui Sir John Elliot Gardiner şi a formaţiei sale English Baroque Soloists. Apoi am rezervat Royal Albert Hall pentru un recital de orgă în cursul după-amiezei, care va fi susţinut pe magnificul instrument proaspăt restaurat. Seara târziu vom oferi transcripţii ale lucrărilor interpretate pe parcursul zilei, transcripţii realizate pentru ample forţe orchestrale de către Henry Wood sau de către contemporani britanici de-ai săi. Va fi din nou un concert impunător, care va încheia Ziua Bach într-un mod festiv. Zilele speciale sunt repere foarte importante ale programului pe parcursul celor două luni de desfăşurare a festivalului şi o alternativă interesantă la tradiţionalele serii de concerte.
Ne-aţi vorbit despre ziua specială consacrată lui Johannn Sebastian Bach, însă Beethoven este şi el celebrat într-o serie de concerte.
Una dintre realizările ultimilor ani a fost aceea a multor festivaluri - de a pune în lumină nu doar compozitorii, dar şi artiştii. Iar aceasta este o altă modalitate de a unifica anumite evenimente muzicale pe parcursul verii. În ediţiile trecute l-am invitat pe Stephen Hough pentru integrala concertelor de Ceaikovski, am fost prezenţi artişti care au susţinut concerte simfonice la Royal Albert Hall dar şi recitaluri camerale la Cadgan Hall, sau alţii care au interpretat în matinee şi deopotrivă în concerte nocturne. Anul acesta avem norocul să-l avem alături de noi pe Paul Lewis, un tânăr şi minunat pianist britanic şi un fin cunoscător al stilului beethovenian care va interpreta toate cele cinci concerte pentru pian. Şi ar fi pentru prima dată în istoria Promsului când ciclul complet al acestor lucrări concertante este prezentat în cadrul unei singure ediţii. Iar acesta este doar unul dintre exemplele în care un artist apare în mai multe concerte.
Personalităţi muzicale importante îşi asumă o participare activă
Domnule Roger Right, aţi subliniat faptul că interpreţii reprezintă o parte importantă a acestui joc, uneori un element unificator în programul festivalului BBC Proms. Puteţi menţiona şi alte nume sonore, personalităţi carismatice, care îşi fac apariţia în fiecare an şi care au harul de a transforma concertele în adevărate spectacole?
Pe parcursul celor două luni de desfăşurare ale festivalului apar în prim-plan personalităţi extrem de apreciate în lumea muzicală. Valeri Gergiev se numără printre aceştia, ne bucurăm să-l întâmpinăm din nou pe Placido Domingo sau pe Bryn Terfel. Simon Rattle oferă două concerte în compania orchestrei sale - Filarmonica din Berlin - dar dirijează şi Orchestra The Age of Enlightinment. Cel de-al doilea act al operei Tristan şi Isolda de Richard Wagner va fi interpretat pe instrumente istorice - promisiunea unei seri muzicale incitante şi pline de revelaţii. Sir Eliot Gardiner participă nu doar la Ziua Bach, el va dirija de asemenea Orchestra Filamonicii Cehe, dar şi Vecerniile de Claudio Monteverdi, preluând patru concerte de-a lungul verii. Sunt personalităţi muzicale importante pentru noi şi ne bucurăm să vedem cum îşi asumă o participare activă.
Şi desigur, actorii principali ai acestui minunat joc muzical al cărui arbitru sunteţi rămân formaţiile BBC - inima vie a festivalului BBC Proms.
Formaţiile BBC sunt considerate ansamblurile în rezidenţă ale festivalului şi ar fi imposibil să planificăm manifestarea la modul la care o facem acum fără implicarea orchestrelor şi a corurilor BBC. Orchestra Simfonică BBC este privită ca orchestra - gazdă a festivalului, ei revenindu-i misiunea de a susţine cele două concerte extrem de importante - Prima şi Ultima Noapte la Proms, dar şi multe alte concerte pe percursul festivalului. Mai mult decât atât, formaţiile BBC au rolul extrem de important de a prezenta muzica nouă şi lucrările special comandate de BBC, pe care le putem programa astfel cu mult timp înainte. Apreciem calificarea lor în interpretarea acestui tip de repertoriu, pe care o putem prezenta astfel la standarde foarte înalte.
O respiraţie proaspătă a muzicii contemporane la Proms
Misiunea festivalului - aceea de a crea un public nu doar pentru muzica clasică, dar în egală măsură pentru muzica contemporană. Ce este important de subliniat anul acesta în legătură cu lucrările comandate de festival şi primele audiţii?
Înainte de toate remarcăm o respiraţie proaspătă a muzicii contemporane la Proms, atunci când ne uităm la seria compozitorilor prezenţi şi la noile lucrări semnate de ei. Sunt nume extrem de diverse, care aduc o varietate de stiluri, reprezentativă pentru scena contemporană. În Marea Britanie muzica nouă este puternic încurajată. Traversăm probabil cea mai favorabilă perioadă din întreaga noastră istorie muzicală. Remarcăm atât de multe nume prezente la festival şi nu sunt doar compozitori britanici, dar şi importanţi compozitori internaţionali care se regăsesc în această listă. Şi cred că este una dintre misiunile festivalului, perpetuată de-a lungul timpului, de a familiariza publicul cu opusuri noi, programându-le împreună cu lucrări familiare. Spre exemplu, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Koln dirijată de Semyon Bychkov propune o primă audiţie de Gunther Schuller. Vor exista probabil în audienţă persoane care vor veni pentru Concertul pentru vioară şi orchestră de Mendelssohn sau pentru Simfonia Alpilor de Richard Strauss şi care nu cunosc deloc muzica lui Gunther Schuller, dar concertul reprezintă pentru ei o bună ocazie de a asculta o lucrare nouă în contextul altor lucrări familiare. Această strategie de programare a fost iniţiată chiar de Henry Wood şi este una dintre cheile succesului, păstrată de noi pe linia tradiţiei.
Modalităţi de a atrage un public nou
Festivalul BBC Proms în ochii publicului - este probabil cea mai importantă perspectivă şi sunt convinsă că există constant preocuparea de a atrage noi ascultători, utilizând tehnologiile moderne, diferite platforme, interactivitatea, care sunt noutăţile în această direcţie?
Cred că există de fapt două modalităţi de a atrage un public nou pentru festival. Prima dintre ele este, aşa cum am discutat, programarea, iar în plus faţă de concertele de muzică clasică - inima festivalului BBC Proms - avem şi alte genuri. Două seri dedicate musical-ului, prima cuplului Rodgers - Hammerstein, iar cea de-a doua lui Stephen Sondheim la 80 de ani de la naştere. Şi ştim din ocazii trecute că acest tip de concerte, precum cel al lui Jamie Cullum - un concert nocturn de jazz - vor aduce un public nou la Proms, un public care s-ar putea să vină pentru prima dată, să nu cunoască Royal Albert Hall, dar va fi incitat şi încântat de musical şi de concertele de jazz oferite în acest progam mixt. Nu am omis nici genul world-music, suntem încântaţi să îl avem invitat pe Ilham al-Madfai din Irak care va colabora cu Khyam Allami, discipolul său şi beneficiarul programului BBC World Routes Academy, pentru a prezenta muzică irakiană. Această integrare a muzicilor extraeuropene în agenda festivalului reprezintă o parte importantă a programărilor-satelit din jurul principalelor evenimente clasice.
O altă modalitate de a câştiga mai multă audienţă este promovarea prin intermediul radioului, televiziunii şi interactivităţii. Şi putem spune că avem un număr foarte mare de concerte televizate anul acesta, în jur de 30 de evenimente vor putea fi urmărite pe posturi de televiziune în Marea Britanie, altele vor putea fi urmărite şi în străinătate. Iar aici - pe segmentul media - contribuţia BBC este esenţială, încă de la preluarea din 1927 a festivalului. A fost momentul care a marcat începutul unui proces continuu de inovare în utilizarea noilor tehnologii pentru atragerea audienţei. Referindu-ne la interactivitate, va exista o oportunitate pentru operatori de a obţine un cometariu despre acţiunile dirijorilor - o cameră fiind focalizată în permanenţă pe pupitrul dirijoral. Interpreţii vor avea şi ei ocazia să povestească experienţele lor din timpul concertelor ….Vor exista tot soiul de comentarii în jurul evenimentului, care vor creiona pentru ascultători un context cât mai complet.
Şi probabil internetul câştigă tot mai multe avantaje, devenind una dintre platformele de comunicare cu iubitorii muzicii.
Absolut. Primim tot felul de mesaje, întrebări la care răspundem prin intermediul blog-urilor, putem propune proiecte noi, cum ar fi recenta lansare a întregii baze de date a festivalului, pe care am pus-o gratuit la dispoziţia publicului. Fiecare se poate bucura de istoria Promsului, folosind motorul de căutare pe care îl doreşte, după artişti sau compozitori, orchestră, ansamblu sau o anumită lucrare şi o poate face pentru fiecare dintre concerte care au avut loc până acum la Proms, din 1895. Aşadar, în fiecare an căutăm modalităţi noi de a prezenta publicului brendul festivalului.
Referindu-ne la audienţă, în aceste momente dificile în care ne confruntăm cu criza financiară aţi reuşit să menţineţi biletele concertelor-promenadă la un preţ redus, oferind practic tuturor şansa unei muzici excelente. A fost dificil să păstraţi această regulă de aur a lui Henry Wood?
Este extraordinar de important faptul că am menţinut preţul biletelor scăzut. Un alt aspect care ţine de tradiţia Promsului este obligaţia de a acoperi miile de locuri din sălile de concerte şi iată motivul principal pentru care am păstrat preţul biletului la 5 lire sterline. Care este partea esenţială a mesajului? Muzica noastră este accesibilă pentru toată lumea, la un preţ foarte scăzut. Cum este de presupus, nu este uşor să menţinem bugetul sub control, însă posibil datorită suportului oferit de BBC. Contribuţia organizaţiei la acest festival este de aprox. 6 milioane de lire sterline, o realitate care ne permite nu doar să angajăm contracte cu cei mai prestigioşi artişti, dar să şi oferim prestaţia lor contra unei sume incredibile.
Unul dintre cele mai bune job-uri în lumea muzicii clasice.
Domnul Roger Wright - o ultimă invitaţie în finalul interviului nostru, de a descrie experienţa ultimilor ani în caliate de director al festivalului. În cadrul dialogului anterior pe aceeaşi temă, înregistrat cu doi ani în urmă, descriaţi misiunea dumneavoastră de a compune acest peisaj colorat de evenimente muzicale ca pe un puzzle foarte complicat. Mai păstraţi această perspectivă?
Este desigur un puzzle complicat, dar în acelaşi timp este cel mai vesel şi mai agreabil dintre câte ar putea fi imaginate, este un adevărat privilegiu acela de a te afla în această poziţie, de păstrător al tezaurului. Sunt conştient de tradiţia şi moştenirea festivalului şi de faptul că la un moment dat voi încredinţa cheile castelului Proms unui succesor. Consider de datoria mea să păstrez această moştenire cu respect, la fel şi tradiţia, în lumea în care trăim astăzi. Şi de aceea am convingerea că legătura dintre festival şi difuzor este atât de importantă: reprezintă una dintre modalităţile în care poţi transmite mesajul festivalului unui public cât mai numeros.
Da, festivalul BBC Proms rămâne pentru mine un puzzle complicat şi le sunt recunoscător colegilor mei care fac posibile programarea şi organizarea concertelor. Privesc această misiune ca pe unul dintre cele mai bune job-uri în lumea muzicii clasice.
Roger Wright a studiat la Chetham's School of Music (Manchester), obţinând diploma muzicală la Universitatea din Londra. După absolvirea studiilor superioare a devenit Directorul Centrului Britanic de Documentare Muzicală, gestionând cea mai mare colecţie de muzică contemporană din Marea Britanie.
A colaborat cu Orchestra Simfonică BBC şi cu Orchestra din Cleveland în calitate de producător şi consilier artistic (1989 - 1992), fiind numit apoi Producător Executiv şi Vice-preşedinte al companiei de înregistrări de muzică clasică Deutsche Grammophon (DG).
Începând din martie 1997 a ocupat poziţii de conducere în cadrul postului BBC Radio 3, devenind în acelaşi timp directorul Festivalului BBC Proms, din octombrie 2007.
Coordonează activitatea a patru dintre formaţiile BBC (Orchestra de Concert BBC, Orchestra Filarmonică BBC, Orchestra Simfonică BBC şi BBC Singers). A primit premiul Asociaţiei Britanice a Orchestrelor în 2005, pentru contribuţii deosebite aduse vieţii de concert.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius