altmarius

cultură şi spiritualitate

In Memoriam Titanul de la Văleni. Nicolae Iorga, despre „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit”

https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-...

27 Nov, 2020 00:00 Simona ANGHEL

Savant, istoric, critic literar, dramaturg, poet, memorialist, istoric al artelor, politician şi academician, recunoscut ca fiind un veritabil spirit enciclopedic al culturii române, Nicolae Iorga avea să fie ridicat de un grup de legionari şi ucis, pe 27 noiembrie 1940, lângă Strejnic (județul Prahova). La aflarea veștii despre asasinarea lui, 47 de universități şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.
 
Născut pe 6 iunie 1871, la Botoșani, Nicolae Iorga a fost de la bun început cel mai implicat politician în rezolvarea problemelor existente, la acea vreme, în Dobrogea, din calitatea sa de parlamentar (numit în anul 1905).
Marele istoric român a fost prezent de numeroase ori în Dobrogea, și înainte de Primul Război Mondial. A fost surprins și fermecat de multi-culturalitatea acestui tărâm exotic, i-a întrevăzut potențialul extraordinar, s-a îndrăgostit de extraordinarul patrimoniu istoric, dar în același timp a criticat cu severitate problemele existente aici, atitudinea unora dintre locuitori, lipsa de unitate națională, indiferența.
 
Într-un discurs din 21 martie 1909, intitulat "Drepturile dobrogenilor" Iorga scria: „Avem noi în Dobrogea prea mulți români? Eu sunt convins că avem prea mulți neromâni. Și cred în existența  primejdiei străine în Dobrogea... Și trebuie să cheltuim încă multă muncă culturală pentru trezirea conștiinței naționale - la unii, și pentru împiedicarea conștiinței naționale dușmană nouă - la ceilalți (n.a. face referire îndeosebi la agenți și spioni ai Rusiei, infiltrați în județul Tulcea), până când Dobrogea să înceapă viața ei normală".
 
În lucrarea sa „Parlamentarul Nicolae Iorga despre Dobrogea I (1907-1913)”, Dan Prodan titrează: „Prin intervențiile sale, Dobrogea nu a mai fost ignorată, așa cum se obișnuise ani buni, iar locuitorii acestei provincii au reușit (chiar dacă treptat) să obțină drepturile ce li se cuveneau, egale cu cele ale românilor din alte provincii ale regatului. În anii de dinaintea Primului Război Mondial, prin discursurile sale, el a promovat o politică națională realistă, în conformitate cu interesul național român”.
 
„Dobrogea, în limitele strâmte ale teritoriului ei, are un întreit caracter”

În revista „Analele Dobrogei”, anul 3, nr. 1 din 1922 pe care o găsiți spre lectură în Biblioteca digitală ZIUA de Constanța, Nicolae Iorga se regăsește cu un articol intitulat „Cele trei Dobrogi pe care le-am găsit” și pe care l-a publicat mai întâi în „Neamul românesc” nr. 35 și 36 din 13 și 15 februarie 1919.
„Dobrogea, în limitele strâmte ale teritoriului ei, are un întreit caracter, care lămureşte rostul deosebit al desvoltării sale istorice şi al populaţiei sale într'o vreme mai apropiată.
De o parte este litoralul Marii, ai cărui locuitori şi a cărui soartă politică sunt în legătură cu vicisitudinile stăpânirii în Marea Neagră. Într'o vreme mai depărtată erau aici colonii ioniene şi doriene. Rămăşiţele acestei vechi populaţii s'au păstrat, cu întreruperile şi noile afluxuri care se pot uşor închipui, de-a lungul evului mediu. Cât despre stăpânirea maritimă, ea a aparţinut până în veacul al XIV-lea Bizantinilor, căci n'a fost niciodată vre-o flotă bulgărească în apele Pontului Euxin.
De altă parte este malul drept al Dunării, care, aici mai mult decât aiurea în cursul său de la Orşova încoace, cuprinde acelaşi neam ca şi cel care, din
depărtatele zile ale Dacilor şi ale coloniştilor romani, cu cari cei d'intâiu au trebuit să locuiască împreună după cucerirea lui Traian, a avut posesiunea necontenită a malului stâng. Dacă Bizantinii, stăpâni, pe urma înaintaşilor lor romani, ai fortăreţelor ce păziau malul, au putut să-şi întindă o influenţă politica asupra şesurilor muntene din faţă, prezenţa lor în aceste castele întărite n'a avut nici un efect asupra naţionalităţii locuitorilor Dobrogii dunărene, cari au trecut prin aceleaşi fase ca şi vecinii şi fraţii lor, cu cari au fost necontenite schimburi de populaţie.
 
CITEȘTE INTEGRAL REVISTA ANALELE DOBROGEI AN 3 NR. 1/1922
 
Şi, în sfârşit, între Iitoralui Mării şi malul dunărean este un mare drum militar, întrebuinţat într'un chip cu totul sporadic şi pentru negoţ. Acest drum, de Ia lsaccea sau de la Tulcea, prin Babadag către acel Bazargic, pe care Ioan lonescu, care a cercetat aceste ţinuturi în 1850, îl califică de Malines balcanic din causa centrului de căi de comunicaţie pe care le reprezinta, nu exista pe vremea bizantină, când circulaţia mărfurilor se făcea numai pe Mare, din pricina barbarilor. Acest drum n'a fost practicabil decât în ceasul când cei din urma dintre acești barbari rămaseră stăpâni ai țării întregi, de Ia Dunăre la Mare, când dominația turcilor otomani înlătură ultimele resturi ale înrâuririi politice creştine. Pentru a întreţinea şi, la întâmplare, a apăra acest drum, pentru a fi la îndemâna nevoilor ce aveau călătorii şi ostaşii, colonii au fost aşezate în veacul al XV-lea Turci, după
1600 Tătari, iar în ultimul timp, pe la Bazargic, şi Arabi (să se compare stabilirea de Cerchesi musulmani în interiorul Bulgariei). Raţiunea lor de a fi, chezăşie de păstrare şi chiar de progres, se găsia în durata acestei căi militare şi comerciale care-i adusese, aici ca şi în Macedonia şi în alte părţj europene ale Imperiului otoman. Această cale încetând, decăderea începu încă de la sfârşitul veacului al XVI-lea şi mai ales de la începutul veacului trecut; aceasta explică marele număr de sate părăsite, care a fost
constatat către 1850 de acelaşi Ionescu, sate care se regăsesc în parte pe harta lui Rigas, o jumătate de veac înainte. Când Turcia modernă trebui să părăsească provincia, mulţi dintre aceşti colonişti mahometani părăsiră vetrele lor; alţii rămaseră, dar numai pentru o decădere care nu putu să fie împiedecată nici de larga toleranţă, nici de sprijinul real şi simpatic al Statului român, care culese în acest punt moştenirea Sultanilor, reîntrând în vechile drepturi ale principatului muntean şi ale rasei”.
 
#Citește mai departe în Analele Dobrogei an 3, nr. 1 1922
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

Vizualizări: 7

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

200 state 

(ultimul: Micronesia)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 42

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

1 stat are peste 20,000  clickuri (Italia)

2 state au peste 10.000 clickuri (Franta,  Germania)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

24 state au un click

altmarius.ning.com-Google pagerank,alexa rank,Competitor

DE URMĂRIT

1. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

2. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

3. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

6 ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

7. DEPOZITUL DE CARTI 

http://www.calinblaga.ro/

8. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro/

9. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

10. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

11. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

12. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

13. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

14. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

15.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

16. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

17. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

18. TIMBREE

www.timbree.ro

19. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

20 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

21. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

22. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

23. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro/

24. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

25. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

26.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

27.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

http://www.editura.uaic.ro/produse/colectii/documenta/1

28. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

29. EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic ieri.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor