In memoriam Liana Alexandra

[altmariusclassic]

 

In memoriam Liana Alexandra

Luni, 10 Ianuarie 2011 , ora 12.58

În această dimineaţă (10 ianuarie 2011) s-a stins din viaţă, la vârsta de 63 de ani, compozitoarea şi profesoara Liana Alexandra.

 

Născută în 1947, a absolvit Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi a urmat cursuri de perfecţionare la Weimar şi Darmstadt, conduse de Karlheinz Stockhausen, Gyorgy Ligeti, Iannis Xenakis. Liana Alexandra a fost membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi a primit, între alte distincţii, Premiul Academiei Române.

Din 1971, a predat orchestraţie şi forme muzicale la Universitatea de muzică bucureşteană. Liana Alexandra a compus în genurile simfonic, vocal-simfonic, cameral, coral.

Ca fostă studentă a Lianei Alexandra la Universitatea Naţională de Muzică, îmi exprim regretele pentru plecarea sa dintre noi şi mă alătur celor care adresează condoleanţe soţului său, compozitorul Şerban Nichifor. Dumnezeu s-o odihnească în pace!

•

Despre compozitoarea Liana Alexandra l-am rugat să ne vorbească pe Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România:

"Am aflat cu surprindere şi îndurerare despre brusca încetare din viaţă a compozitoarei Liana Alexandra, prin a cărei dispariţie Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor pierde un membru important al său. A avut o activitate componistică marcată de multe succese. A lucrat în domeniul muzicii simfonice îndeosebi, a scris şi cantate, poeme simfonice, sonate, variaţiuni, ciclul Consonanţelor, lucrări de vibraţie componistică şi de sensibilitate. A abordat cu succes atât forme mari, multe dintre ele cu conţinut programatic, cât şi lucrări miniaturale, apelând la un limbaj de calitate şi de accesibilitate.

Este o despărţire dureroasă şi care afectează atât instituţia noastră, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, cât şi învăţământul muzical românesc, îndeosebi Universitatea de Muzică din Bucureşti, unde Liana Alexandra a lucrat mai bine de trei decenii. Dumnezeu să-i odihnească sufletul!"

•

Radio România Muzical programează miercuri, 12 ianuarie, de la ora 14.40, o emisiune Univers muzical românesc dedicată Lianei Alexandra.

Maria Monica Bojin

 

Liana Alexandra (n. 27 mai 1947,d. 10 ianuarie 2011 București) este o compozitoare și pianistă română, doctor în muzicologie și profesor universitar la Universitatea Națională de Muzică din București. S-a afirmat ca compozitoare pe plan internațional încă din anii 1970, obținând numeroase premii^[2]. Este căsătorită cu compozitorul și violoncelistul Șerban Nichifor, împreună cu care a fondat, în 1990, Duo Intermedia, un duo instrumental (violoncel și pian) cu care a susținut concerte în România și în străinătate, ca pianistă.
 Studii

A studiat la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București (în prezent UNMB) în perioada 1965 - 1971, cu Tudor Ciortea, Tiberiu Olah, Emilia Comișel, urmând mai târziu cursuri la Weimar și Darmstadt. În 1994 obține doctoratul în muzicologie la UMNB, cu teza Creația muzicală - un inefabil demers între fantezie și rigoare aritmetică și geometrică.

 Cariera didactică

Din 1971 predă la Universitatea Națională de Muzică din București, la clasa de compoziție, orchestrație și forme muzicale. A început cariera didactică pe postul de asistent universitar, în perioada 1971-1990, parcurgând ulterior toate treptele didactice: lector (1990-1993), conferențiar (1993-1997) și profesor (din 1997).

 Opera

 Compoziții muzicale (selecție)

• Simfonia I, 1971
• Concert pentru clarinet și orchestră, 1974
• Secvență lirică pentru clarinet, trompetă și pian, 1974
• Simfonia a II-a (Imnuri), 1978
• Concert pentru flaut, violoncel și orchestră, 1980
• „Crăiasa zăpezii” de Liana Alexandra, după Hans Christian Andersen, operă într-un act, 1982 București
• „Mica Sirenă” de Ana Boldur, după Hans Christian Andersen, balet, 1983 București
• „In labirint” de Liana Alexandra
• Simfonia a V-a, 1985-1986
• Simfonia a VI-a, 1988-1989
• Poem simfonic „Jerusalem”, 1990
• „Fanatzie” pentru violoncel și pian, 1994
• „Chant d'amour de la dame à la Licorne” versuri de Étienne de Sadeleer, operă de cameră, 1995
• Simfonia a VIII-a, 1995-1996

Publicistică

• Portret Mihai Moldovan, în Muzica, 1985, nr.6
• Notația unor structuri de tip parlando-rubato, în Muzica, 1987, nr.7
• Notația unor structuri ritmice muzicale pe baza seriei aditive a numerelor triunghiulare, în Muzica, 1991, nr.2

 Premii

• Premiul de prietenie România - Israel, 1997 ^[3]

 Discografie

• Mansi Barberis, Carmen Petra-Basacopol, Liana Alexandra Șaptefrați, Irina Odăgescu-Țuțuianu, Cvartettino pentru coarde în stil neoclasic, Sonata pentru flaut și harpă, „Colaje” Pentru cvintet de alămuri, Sonata pentru vioară și pian, LP, Electrecord ST-ECE 01545
• Șerban Nichifor, Liana Alexandra, Anton Șuteu, Anamorphose, Incantații II, Culori, - Cvartetul Gaudeamus, Formația Musica Nova, LP, Electrecord ST-ECE 01694
• Crăiasa zăpezii, operă-feerie, LP, Electrecord, ST-ECE 03259
• Spire Live In Geneva Cathedral St. Pierre, ... Liana Alexandra, Consonances III, ... CD, Touch, 2005

[Serban Nichifor]

Raluca State: Care credeţi că sunt caracteristicile muzicii de acum, a muzicii contemporane?

Liana Alexandra: Sunt multe, variate şi sunt bine venite toate. Depinde de cine le compune şi depinde de cine le ascultă. Eu nu am idei preconcepute şi nu aş putea să spun că un stil e mai presus decât altul. E ca atunci când se instalează o dictatură stilistică, care vrea să anihileze şi alte dorinţe de a se manifesta ale altor compozitori. Libertatea de creaţie trebuie respectată.

Raluca State: Portretul în epoca contemporană şi / sau  romantică.

Liana Alexandra: Cronicarii, cam toţi, indiferent de unde sunt, mă cam ştampilează ca fiind o compozitoare neoromantică. Şi probabil că aşa sunt. Deci, sunt un compozitor contemporan, dar sufletul meu este neoromantic.

Raluca State: Care sunt preocupările dumneavoastră?

Liana Alexandra: Predau (forme şi analize muzicale, orchestraţie, compoziţie). Îmbin această activitate didactică, de o viaţă întreagă, cu cea de creaţie, cu activitatea muzicologică, cu multe alte activităţi legate de datoriile mele sociale. N-am fost niciodată un compozitor care să trăiască retras şi să fie rupt de societate. Am şi preocupări de administraţie culturală.

[Serban Nichifor]

Raluca State: Ce generaţie reprezentaţi?

Liana Alexandra: Generaţia bătrână, cea de 60 de ani. Am avut parte de un model educaţional foarte bun, foarte permisiv şi foarte flexibil; modelul acelor ani, unde  puteau să vină la compoziţie din anul III cu concurs de admitere orice fel de student, de la orice secţie. Nu era restricţia că din anul I dai concurs la compoziţie şi te faci compozitor. Sau din anul I ai intrat la dirijat şi dirijor te faci. Pentru că este greu să se contureze cineva de la început, sau să îşi contureze opţiunile. Aşa se frace că am fost colegă de grupă de compoziţie şi de serie cu Sever Tipei (care acum e în S.U.A.), cu Costin Cazaban (care e la Paris), cu Ulpiu Vlad, cu Constantin Simionescu (care a activat şi el la Consevator până acum 10 ani).

Raluca State: Care au fost maeştrii importanţi care v-au format?

Liana Alexandra: Toţi au fost importanţi şi fiecăruia îi datorăm câte ceva. Noi avem un cult mai aparte al respectării profesorilor, şi ai celor care ne-au învăţat carte. La compoziţie am lucrat cu trei profesori, câte doi ani cu fiecare: primii doi ani cu Alfred Mendelssohn, următorii doi ani cu Tiberiu Olah şi ultimii doi ani am studiat cu Tudor Ciortea. O sumă extraordinar de interesantă din punct de vedere al modalităţii de a mă forma ca compozitoare. Evident că aspectul autodidact mi-a fost determinant. Eu venind de fapt de la liceu teoretic, liceul Gheorghe Lazăr, unde se făcea cultură generală foarte serios.

Raluca State: Ce v-a determinat să alegeţi după liceu, Conservatorul?

Liana Alexandra: Dragostea mare faţă de muzică m-a făcut să virez radical către muzică.

[Serban Nichifor]

Raluca State: Aţi avut relaţii cu diferite culturi ale epocii noastre. Care au fost acestea?

Liana Alexandra: Cred că am avut relaţii aproape cu toate culturile. Lucrările mele au bântuit aproape pe toate continentele lumii şi contactul meu a fost echilibrat. Evident că am avut piaţă de desfacere mai mult acolo unde publicul sau interpreţii preferă lucrări neo -consonante, modale, adică o avangardă mai puţin dură. Este o chestie de gust, pentru că oamenii sunt toţi la fel. Mi-au fost prezentate lucrări la : Darmstadt, în Suedia, în Germania, dar cam peste tot m-au cântat americanii. În Austria, în Belgia, Olanda, Israel, Australia, cam pe toate continentele am avut concerte.

Raluca State: Cum puteţi privi în mare periodizarea activităţii dumneavoastre componistice? Este vorba de o evoluţie a stilului sau a concepţiei artistice?

Liana Alexandra: Eu cred că n-am evoluat. Cred că mi-am consolidat nişte matrice spirituale, mi-am consolidat o trăsătură de caracter, mi-am maturizat-o şi tot mereu am căutat să mă redescopăr pe mine. Probabil că lucrările de maturitate sunt mai serios aşternute pe hârtie, cu mai multă economie; treptat am devenit mai zgârcită în folosirea mijloacelor, ca stil de maturitate, dar eu sunt aceeaşi. Şi asta am constatat-o ascultându-mi lucrări de acum treizeci de ani şi lucrări compuse recent. Parcă sunt eu, mereu aceeaşi, care mă trezesc dintr-un vis şi mă apuc să scriu, deşi nu mă copiez.

[Serban Nichifor]

Raluca State: Ce loc ocupă modelul folcloric pe plan general în creaţia dumneavostră muzicală?

Liana Alexandra: El a fost o coordonată frecvent folosită; am folosit-o mult ca matrice spirituală în diverse simfonii, lucrări concertante, lucrări camerale; m -am simţit bine să-l folosesc. Sigur, am scris şi în alte stiluri şi în alte genuri. Nu sunt foarte atrasă de muzica de divertisment,( asta e iar o trebă de opţiune personală), pentru că pentru mine muzica este ceva foarte serios. Dar, din păcate, acum ce cam copleşeşte divertismentul. Deşi după divertisment, urmează acele momente de reculegere, de adunare interioară şi colectivă. Deci, revenind la folclor, l-am folosit.

Raluca State: Ce părere aveţi, fiind în problemă, despre tradiţie privitor la formele muzicale?

Liana Alexandra: Păi nu există compoziţie fără formă. Cu cât forma este mai clară, cu atât compoziţia este mai frumoasă şi mai expresivă. Acum, predând de treizeci şi şapte pe lângă orchestraţie şi compoziţie şi forme muzicale , sigur că m-am dedicat acestei profesii. Sunt materii foarte interesante şi importante, deoarece analiza duce la descoperirea unor lucruri deosebite în partitură.

Raluca State: Ce gen de muzică preferaţi?

Liana Alexandra: Prefer muzica simfonică şi camerală. Din păcate muzica simfonică se cântă rar în ultimii ani, adică nu există o politică de a promova creaţia simfonică a compozitorilor contemporani pe teritoriul României. Deşi în toate ţările din Uniunea Europeană se protejează în primul rând creaţia proprie. Eu o numesc o lipsă de patriotism.

[Serban Nichifor]

Raluca State: Sunteţi adepta gândirii pe baza rigorilor matematice, cum s-a putut observa în teza de doctorat sau preferaţi lirismul, fantezia, improvizaţia?

Liana Alexandra: Şi una şi alta. Una fără cealaltă nu este valabilă. Rigoarea îţi dă o soliditate ăn construcţie, o viziune, o claritate, dar dacă nu eşti talentat şi nu ai acel ceva care să emoţioneze, nu se poate. Aceasta este opţiunea mea stilistică. Alţii preferă numai rigoarea, cum e Xenakis. Mie îmi place euforia sonoră.

Raluca State: Consideraţi că aveţi discipoli sau parteneri ai concepţiei artistice ?

Liana Alexandra: Parteneri.

[Serban Nichifor]

Gîndirea teoretică

1. 1.   Cursul de forme

Raluca State:  Care este concepţia asupra necesităţii unui asemenea curs? Cum aţi gîndit redactarea sub aspect de tratat a acestui curs, în care se reflectă experienţele compozitoarei Liana Alexandra?

Liana Alexandra: Într-adevăr am un curs de forme, forme omofone şi alt curs în variantă de carte virtuală, de analize polifone tonale. Ele sunt sintetice, de fapt nu conţin prea mult text, pentru că eu în general sunt concisă în exprimare şi ele reprezintă experienţa mea de profesor de forme şi analize muzicale şi orchestraţie, de peste treizeci de ani. Sunt puse şi pe internet pentru a răspunde necesităţilor şi exigenţelor educaţiei contemporane, deci sunt accesibile tuturor şi am considerat şi am constatat că sunt foarte utile studenţilor. De exemplu am scris în anul 1992 ceva foarte succint pentru că despre forme s-au scris atîtea tratate încît nu mai poţi spune ceva nou, pentru că forma de sonată rămîne forma de sonată, cvartetul rămîne cvartet. Atunci am făcut ceva succint, în cincizeci şi ceva de pagini. N-am crezut că va avea aş mare succes.

[Serban Nichifor]

Raluca State: În preocupările dumneavoastră unde se plasează cursurile cu studenţii?

Liana Alexandra: Cursurile cu studenţii reprezintă cotidianul pentru mine. Sunt profesor de o viaţă întreagă, din anul 1971. Pot spune că mi-am dedicat viaţa acestei activităţi pedagogice. Munca cu studenţii face parte şi din viaţa mea personală şi asta chiar îmi face o deosebită plăcere.

Unde se plasează sentimental? Am impresia că mereu uit să îmbătrînesc. În fiecare an cînd începe şcoala trăiesc o stare de tinereţe, am o plăcere „să dau în mintea copiilor”, deşi este exagerat spus; parcă  mă simt de vîrsta lor. Este ciudat ce se întîmplă în sufletul meu. Nu ştiu dacă acest sentiment îl pot transmite, pentru că aş vrea să-l transmit.

Nu-mi place rigoarea, într-adevăr sunt exigentă, îmi place să fie toată lumea punctuală, să ne facem temele, studenţii să înveţe, dar nu-mi place să-mi ştie nimeni de frică. Şi simt că aşa se şi întîmplă. Poate e ceva bun, poate e ceva rău. N-am reuşit niciodată să-mi ştie nimeni de frică. Pe undeva chiar mi-am pus întrebarea cu ce am greşit. Poate răspunsul este că n-am ţtiut să fiu rea, pentru că de regulă oamenii ştiu de frica oamenilor răi. Şi-atunci dacă asta este miza, mă bucur că este aşa. Înseamnă că studenţii vin la curs din dragoste, sau din interes.  

[Serban Nichifor]

Raluca State: Care este tema tezei dumneavoastră de doctorat, ce aşi cercetat şi care sunt rezultatele?

Liana Alexandra:  Teza mea de doctorat „Componistica muzicală în inefabilul demers dintre fantezie şi rigoare“ (fantezia muzicală şi rigoarea matematică), s-a bazat pe cercetări de zeci de ani. M-am înscris la doctorat în anul 1992, iar titlul de doctor l-am obţinut în anul 1994. Este o muncă axată pe propria creaţie, unde am studiat şi am prezentat legătura inefabilă dintre muzică şi ştiinţele exacte, la nivel de ipostaze. Ştiinţa exactă reprezintă o altă pasiune mai veche şi constantă de-a mea, pentru că eu am terminat un liceu teoretic – liceul Gheorghe Lazăr, deci am venit cu o pregătire teoretică solidă cînd am intrat la Conservator şi acest fapt nu poate decît să mă bucure.

Am început lucrul la teza mea de doctorat trecînd prin antichitate, apoi prin preistoric, am abordat apoi probleme de geometrie spaţială, geometrie spaţială şi forme şi aplicări în creaţia proprie, folosind structuri fibonaciene, cu exemple personale, chiar două capitole sunt dedicate creaţiei mele. Încerc să îmbin rigoarea cu fantezia. Fantezia la mine nu înseamnă o explozie de moment,ci este şi o aşezare şi o argumentare a anumitor idei. Am mai vorbit despre teoria pătratelor magice, despre modurile ce rezultă din teoria pătratelor magice, moduri de altfel foarte frumoase, mai puţin cunoscute şi teoretizate în muzicologia romînească.

Rezultatul este că mi-am obţinut titlul de doctor în muzicologie. Mi-ar fi plăcut să conduc mai departe doctorate, dar n-a fost să fie.

[Serban Nichifor]

 

 

CATRE SENATUL

UNIVERSITATII NATIONALE DE MUZICA BUCURESTI

 

 

Stimati Colegi,

 

    Subsemnatul Conf.univ.Dr. Serban Nichifor, cadru didactic titular la UNMB, cu deosebit respect supun atentiei Dumneavoastra urmatoarele:

 

    In conditile in care incontestabilul prestigiu national si international al UNMB este definit si prin contributia  adusa de mari personalitati ce au activat continuu - timp de mai multe decenii - in institutia noastra, consider ca evidentierea acestora pe prima pagina a site-ului www.unmb.ro ar reprezenta nu numai un minim gest de recunostinta din partea noastra (ca atitudine ce ar impune, in opinia mea, si expunerea fotografiilor eminentilor profesori in spatial UNMB), dar si un element ce ar ilustra in mod elocvent inaltul nivel profesional al UNMB.

    In acest sens propun dezvoltarea sectiunii “In Memoriam” din site-ul www.unmb.ro   prin includerea CV-urilor acestor personalitati proeminente – precum recent disparutii Liana Alexandra, Marin Constantin, Anton Suteu si Dorel Pascu – ce au reprezentat, reprezinta si vor reprezenta intotdeauna autentice puncte de reper in definirea UNMB ca institutie fundamentala a invatamantului muzical superior romanesc si european.

 

    In cazul Prof.univ.Dr. Liana Alexandra Moraru, remarc faptul ca, la doar cateva zile de la trecerea ei in Eternitate, CV-ul pe deplin relevant al ilustrei compozitoare si profesoare a fost postat la loc de cinste pe site-ul prestigioasei Fundatii Americane “VOX NOVUS NEW YORK”: http://www.voxnovus.com/composer/Liana_Alexandra.htm

    Pe cale de consecinta, relevand stralucita ei activitate – timp de 40 de ani ! – la Catedra de Compozitie a UNMB si constatan

[Serban Nichifor]

Cum spunea un prieten, Serban Soreanu, Liana era genul FRUMUSETII INTELIGENTE.

De fapt, geniul muzical, frumusetea tulburatoare si inteligenta exceptionala i-au creat si invidiile mortale ale - in special - colegelor compozitoare. De aceea au si interzis-o, caci prin simpla ei prezenta intr-un concert STRALUCEA, le eclipsa pe toate... si asta IN PRIMUL RAND PRIN MINUNATA EI MUZICA ! Apoi au interzis-o si la Conservator, CACI ERA PENTRU STUDENTI CEA MAI IUBITA PROFESOARA ! In concluzie, Liana era foarte "periculoasa" pentru submediocritatile (compozitoare, compozitori) ce o inconjurau la "catedra de compozitie a UNMB" si care au hotarat sa o faca sa dispara... ACESTA ESTE MOBILUL CRIMEI MORALE SAVARSITE DE DOINA ROTARU, LIVIA TEODORESCU CIOCANEA  SI MIHAELA VOSGANIAN - LA CARE SE ADAUGA ADRIAN IORGULESCU, DAN BUCIU SI ALTII DIN ACEEASI CATEGORIE A SUBMEDIOCRITATILOR INEXISTENTE INTERNATIONAL: CATE PREMII INTERNATIONALE DE COMPOZITIE DETIN CEI DE MAI SUS ? - FATA DE NUMEROASELE DISTINCTII INTERNATIONALE DETINUTE DE LIANA !