În atenţia naţiunii: REVIZUIREA CONSTITUŢIEI

[Miron Manega]

„Ceea ce caracterizează statul democratic sunt obiectivele pe care şi le propune şi mijloacele prin care el caută să le atingă. El este în serviciul poporului şi acţionează în acord cu acesta.”
Robert Schuman

„Statul de drept este conceput în interesul cetăţenilor, având drept scop apărarea acestora împotriva arbitrariului autorităţilor publice.”
Carre de Marlberg

1. Viziunea sistemică, amplificarea coerenţei, proiectarea judicioasa a instituţiilor publice, a posturilor şi funcţiilor

O nouă Constituţie a României trebuie să fie:
- concepută într-o viziune sistemică şi pe baza unei modelări cibernetico-matematice prealabile, care să asigure statului coerenţa de întreg unitar, necontradicţia părţilor sau acţiunilor proiectate şi eficienţa/eficacitatea ansamblului; principiul suprem al separaţiei puterilor în stat trebuie aplicat astfel încât să se evite suprapunerile de responsabilităţi şi competenţe sau lipsa de reacţie în faţa unor situatii care presupun acţiuni eficiente;
- conformă cu prevederile Tratatului de la Lisabona din decembrie 2007 şi să declare ferm acest principiu fundamental, cu toate consecinţele instituţionale şi procedurale ce decurg din această asimilare şi identificare cu valorile europene;
- proiectată astfel încât să asigure unitatea decizională şi de acţiune, evitarea dublei subordonări şi a suprapunerilor de atribuţii, delimitarea competenţelor pe baza principiilor atribuirii, ale subsidiarităţii şi proporţionalităţii etc.;
- concepută astfel încât să conducă la amplificarea coeziunii statului şi a unităţii de tratament, la un nivel ridicat de integrare a părţilor în întreg, a fazelor în etape şi a acestora în procesul pe care-l compun, luat ca tot unitar, precum şi la evitarea abordărilor contradictorii, a confuziilor şi a evoluţiilor haotice;
- vectorul prin care se induce un grad superior de coerenţa în cadrul entităţii naţional-statale şi se internalizează un nivel sporit de ordine în cadrul sistemului, stimulându-se, în acest sens, un demers preponderent antientropic şi centripet.

2. Principiile fundamentale, valorile supreme şi scopurile generale

Setul central de principii fundamentale, valori supreme şi scopuri generale, înscrise în noua Constituţie a României, trebuie:
- să fie proclamat în mod explicit ca fiind reperul central al întregii construcţii;
- să conducă la orientarea unitară şi coerentă a întregului efort general
- să fie garantat de toate instituţiile publice.
În interiorul fiecărui sistem de putere (legislativ, executiv şi judecătoresc) se impun a fi urmărite obiective specifice, derivate din setul central de principii, valori şi scopuri fundamentale. De asemenea, trebuie să fie instituite, prin legea supremă în stat, criterii, proceduri şi metodologii proprii şi trebuie realizată o motivare salarială corespunzătoare, echitabilă şi proporţională, evitându-se astfel practica asimilărilor actuale, generatoare de inegalităţi, discriminări şi privilegii. Salariul unui ministru să fie egal cu cel al unui parlamentar şi cu cel al unui judecător la Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie, după care, pe bază de proporţionalitate, să se stabilească prin derivare un sistem de salarizare unică.
Instituţiile publice, potrivit atribuţiilor specifice, asigură trasnpunerea în fapt a principiile fundamentale, a scopurile generale şi a valorilor supreme în toate acţiunile pe care le întreprind.

3. Controlul societăţii civile asupra politicului

Proiectul noii Constituţii trebuie să introducă criterii, principii, mecanisme şi proceduri ferme în vederea realizării unui control cert şi riguros al societăţii civile asupra politicului. De asemenea, trebuie să introducă raporturi instituţionale clare pentru prevenirea exceselor, a discriminărilor şi privilegiilor de orice fel. Proiectarea posturilor de înaltă responsabilitate în stat trebuie efectuată cu respectarea cerinţelor de raţionalitate ce decurg din ştiinţa managementului. Filtrul de selecţie al politicienilor si administraţiei publice locale si centrale trebuie sa se faca conform unor criterii de profesionalim, implicare sociala, capacitate manageriala, sanatate morala, sanatate mintala, etc. Trebuie introduse mecanisme de corectare a erorilor, prin eliminarea functionarilor de orice ordin, care nu corespund fişei de post şi nevoilor de expertiza şi eficienta profesionala. Intre aceste mecanisme trebuie sa existe şi unele pe care le poate iniţia şi utiliza societatea civila.

4. Introducerea capitolului despre puterea locala şi joncţiunea acesteia cu puterea centrala

Sistemul puterii executive trebuie proiectat pe două paliere intercorelate:
- administraţia centrală având ca nucleu predominant Guvernul;
- administraţia locală organizată la nivel regional, orăşenesc şi comunal, .
Pentru a conlucra cu eficacitate şi eficienţă, cele două subsisteme ale sistemului puterii executive trebuie angrenate mai susţinut decât până acum, prin intermediul instituţiei prefectului, căreia se impune să i se stabilească responsabilităţile, competenţele, atribuţiile şi raporturile de serviciu, astfel încât să poată asigura o mai mare coerenţă a procesului de guvernare şi de aplicare unitară a legii pe întreg teritoriul ţării.

5. Elementele de noutate

Introducerea de noi principii (subsidiaritatea, proporţionalitatea, evitarea dublei subordonări şi a suprapunerilor de conpetenţe etc.) pentru a se realiza o mai clară determinare a politicului în rezolvarea interesului public.
Detalierea, în Constituţie, a elementelor privind administraţia locală, prin introducerea unui capitol distinct, astfel încât să se definească în chiar legea supremă rolul, competenţele şi raporturile administraţiei locale.
Instituirea unei Comisii pentru studierea viitorului şi a unei Comisii pentru managementul situaţiilor de criză.
Un Parlament unicameral, dublat de o structură de consilieri (experti), in locul Parlamentului bi-cameral actual - ineficient, resursofag şi impropriu misiunii sale (aceea de a da ţării un sistem legislativ modern, coerent şi eficace).
Introducerea Curţii Constituţionate în sistemul Puterii Judecătoreşti ca fiind un complet de judecată specializat în cadrul Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie
Obligativitatea raportării către electorat a realizarilor conforme cu proiectele de dezvoltare.
Introducerea votului pe Internet.
Normele de dezvoltare sustenabilă si durabilă.

6. Concluzii:

Principalele avantaje pe care trebuie sa le prezinte noua Constituţie sunt: amplificarea coerenţei, întărirea instituţiilor statului, creşterea nivelului de ordine socială, evitarea discriminărilor şi privilegiilor, orientarea catre dezvoltare durabila si sustenabila, diminuarea corupţiei, deschiderea unei linii de colaborare cu românii din diaspora, instituirea unei linii de recuperare a creierelor românesti formate in strainatate si imbogatirea cu specialisti cu inalta calificare in mediul politic si administrativ.

Alte aspecte

In perioade de criza, Constitutia trebuie sa reglementeze instrumentele necesare următoarelor aspecte:
- functionarea si reglarea sistemului administrativ in timp operativ
- crearea de structuri, în cadrul Executivului, pentru contracararea efectelor, cauzelor, sau managementul crizelor
- crearea unei structuri puternice public-private, care sa orienteze crearea de politici publice in parteneriat cu partile interesate.
- politicile publice trebuie proiectate şi realizate in termeni de semnificatii, prioritati, importanta, urgenţa
Intelegand ca in aceasta perioada de criza economica exista o insuficienta eficienta a managementului national, Constitutia trebuie sa stipuleze conditiile si criteriile de competenta, performanta si rezultate necesare admiterii candidatilor la posturile politice din structurile puterii.

Aceste criterii trebuie sa acopere:
* principiile selectiei si promovarii pe criterii profesionale
* principiile transparentei si responsabilitatii publice
* Principiile implicarii, eficacitatii si eficientei manageriale

Crize şi soluţii de criză

Revizuirea Constitutiei, in perioade de criza, doar pe necesitatile rezolvarii tehnice a Parlamentului uninominal, este contraproductiva, deoarece nu rezolva nici una dintre cauzele generatoare de crize. Iar aceste crize sunt de mai multe tipuri:
1. Criza de incredere fata de partidele politice; este irezolvabila atata vreme cat politicienii sunt alesi pe criterii teritoriale si etnice, nu pe criterii de profesionalism, responsabilitate asumata, implicare civica si calitate a ceea ce fac.
2. Criza managementului national; insolubila atata timp cat un manager nu este inlocuit, in caz de insucces, cu un manager mai bun; rezolvabila constitutional prin posibilitatea schimbarii din functie a managerilor corupti, neperformanti sau incapabili de a mai functiona in timpul mandatului lor.
3. Criza rezultata din finantarea politicului, ceea ce conduce la cresterea coruptiei.
4. Criza lipsei de expertiza inalta in politicile publice si managementul economic (sau in alte sectoare, precum educatia sau cercetarea, sanatatea, etc); se poate rezolva prin incurajarea intoarcerii creierelor in tara. Programul brain regain este intens solicitat de catre OECD si UE tuturor tarilor est europene.
5. Criza economica; se poate rezolva constitutional prin includerea unor paragrafe care conduc la responsabilizarea factorilor implicati in procese economice sau sociale.
6. Criza bugetara, datorata modelului de impozitare si slabei responsabilitati fiscale fata de incalcarea legii. Un buget are doua surse, impozite si amenzi. Impozitele impovareaza toata populatia, in timp ce amenzile impovareaza numai pe cei care incalca regulile statului.
7. Criza responsabilitatii publice, datorata lipsei mecanismelor de parteneriat public-privat, advocacy, sau lobby.

Despre contractul social

Baza pe care funcţionează societatea este dată de contractul social între părţile implicate, în speţă societatea civilă şi mediul politic pus să administreze problemele ţării. Acest contract trebuie să conţină mecanismele de feedback şi de responsabilizare a părţilor implicate, precum şi modelul administrativ. Toate acestea sunt prinse într-o lege fundamentală numită Constituţie.
Sub presiunea crizelor actuale, generate de dezechilibrele de mediu, devine necesară şi existenţa unui contract ecologic între utilizatorii de mediu şi mediu, prin care utilizatorii limitează consumul de resurse şi se angajează în mod responsabil la refacerea resurselor de mediu. În acest caz, contractul trebuie făcut între reprezentanţii intereselor de mediu şi consumatorii de mediu. El trebuie garantat constituţional prin sisteme de responsabilizare, amenzi, taxe şi sistem de penalităţi.
Baza contractuală trebuie asigurata de Constitutie, pentru a permite iterarea acesteia în toată legislaţia derivată.
Un contract între părţile implicate trebuie să conţină atribuţii, libertăţi ce permit dezvoltarea pe oportunităţi de nişă, dar şi responsabilităţi, mecanisme de feedback şi penalităţi din partea părţilor implicate şi din partea sectorului public. Lipsa acestor clauze favorizează dezvoltarea de tip speculativ, fără întărirea unei baze economice sustenabile.
Un contract trebuie să poată răspunde unui număr de întrebări specifice: ce?, cine?, cum?, cu cine?, pentru ce?, de ce?, în ce condiţii?, la ce termene?, cu ce scopuri?, cu ce mijloace?, unde?, când? Etc. De asemenea, trebuie să conţină schemele de organizare necesare desfăşurării contractului. Toate acestea trebuie să funcţioneze ca principii de bază în Constituţie, pentru că e necesar ca ele să se regăsească in legislaţia derivată din aceasta.
În mod specific, contractul trebuie să impună principiile transparenţei, ale normelor de calitate, ale mijloacelor de intervenţie operaţională pentru corectarea neregulilor apărute. De asemenea, mai trebuie să conţină standarde, proceduri şi norme de aplicare, toate acestea fiind necesare, desigur, tot în Constituţie, pentru a putea fi aplicate legislaţiei ulterioare.
Contractul trebuie să mai conţina şi reglementările necesare optimizării proceselor, printre care: competenţe, abilităţi, cunoştinţe, comportamente, principii şi IDEALURI, pe care trebuie să le manifeste realizatorii şi auditorii desfăşurării contractului. Optimizarea se poate face prin scheme organizatorice modelate funcţional, unde să se poată regăsi principiile împărţirii sarcinilor (separarea puterilor în stat), ale feedback-ului şi corecţiei în timp operaţional a erorilor, ale acoperirii necesităţilor de concepţie, intervenţie, audit şi parteneriat, precum şi cele ale responsabilizării factorilor implicaţi şi ale utilizarii acumulărilor în vederea dezvoltării de programe sustenabile.
Contractul trebuie să permită corectarea în timp operaţional a neregulilor, prin promovarea, pe principii de calitate, profesionalism si rezultate, a responsabililor cu derularea contractelor.
În ultimele zeci de ani, contractul social, politic, ecologic sau de orice alt fel a fost doar un vis, de aceea am ajuns la situaţia actuală de criză profundă. Fără contract s-a putut fura, minţi, înşela aşteptările, jefui ca-n codru. Nu a fost nimeni tras la răspundere pentru aceste fapte, căci nu există clauze contractuale care să le împiedice. Din acest motiv noi avem o reputaţie deplorabilă, avem un management impus politicianist, nu pe bază de performanţă, avem o economie distrusă si o grămadă de datorii, sărăcie, nemulţumire socială, emigrare în masă a valorilor şi alte “realizări” de acelaşi fel. Totul a plecat de la defectele actualei Constituţii. Din nefericire, variantele de Constituţie, oferite recent de partidele politice, nu sunt cu nimic mai bune.
Ne rămâne o singură posibilitate de a schimba lucrurile: impunerea unui proiect de Constituţie tehnic, care să fie pus în faţa opiniei publice şi care, prin votul cetăţenilor, să impună principiile contractului social, politic şi de mediu. Pe www.nouaconstitutie.ro/ veti găsi un astfel de proiect, care poate fi imbunătăţit prin dezbatere publică. Nu consider că societatea civilă n-ar avea ce spune într-un proiect de Constituţie, atâta vreme cât toată lumea suportă efectele ei, pe o perioada lungă de timp.
Principiile contractuale expuse pot crea baza minimală pentru a putea să ne revenim din criză, pentru a ne îmbunătăţi viaţa economică şi socială şi pentru a ne optimiza imaginea internaţională grav deteriorată. Oare nu asta se întelege prin reformarea statului?

Autor: FLORIAN COLCEAG

Citeste documentul integral si AICI