Gradina Cismigiu - Bucuresti

[altmariusgeo]

Gradina Cismigiu este cea mai veche gradina publica din Bucuresti. Este asezata in centrul orasului, are o suprafata de circa 16 hectare si este marginita de doua artere importante: bulevardul Regina Elisabeta si bulevardul Schitu Magureanu. In partea sud-estica a gradinii este Colegiul National Gheorghe Lazar. Gradina Cismigiu este amenajata in genul parcurilor engleze.

Istoria acestui loc incepe pe la 1779 cand domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ipsilanti a ordonat sa se construiasca doua cismele pentru a avea apa buna de baut. Numele parcului provine tocmai de la aceste cismele deorece seful lucrarilor avea titulatura de "Marele Cismigiu" – adica mai mare peste cismele.

Parcul Cismigiu.

Lucrarile de amenajare au inceput sub conducerea arhitectului vienez Frederich Wilhelm Meyer. In acele vremuri aici era un loc cu balti, trestie si papura. Odata cu inceperea lucrarilor acestea dispar iar in locul lor apare o gradina publica cu alei si cu o fantana arteziana in centru. Sunt plantati peste 30 000 de arbori indigeni, dar si specii rare. Au mai fost realizate grote artificiale, covoare florale, poduri si au fost montate banci. Cismigiul n-a fost realizat dintr-o data, ci treptat. Suprafata a fost marita si cu o parcela cumparata din gradina familiei Cretzulescu. Au fost adusi pesti exotici, lebede si pelicani. Mult mai tarziu, a luat fiinta si o minigradina zoologica: ursi, lupi, vulpi si castori. In 1852 s-a reusit imprejmuirea intregului parc. Ministerul de interne s-a ocupat in mod deosebit de aceasta gradina, dand o serie de dispozitii. Plimbarea pe alei se putea face de la rasarit pana la orele 22, iar in noptile luminoase, pana la miezul noptii. Nimeni nu avea voie sa intre in gradina calare sau cu trasura, la fel intamplandu-se si cu cainii si cu alte animale. Interzis le era accesul si vanzatorilor ambulanti. Se pedepseau si cei ce calcau pe iarba ori rupeau flori. Pana si atmosfera prea zgomotoasa era sanctionata.

Parcul Cismigiu.

Parcul Cismigiu cuprinde si o intinsa gradina franceza in vest, Rondul Scriitorilor si Rondul Roman precum si o gradina de trandafiri (in nord), trei lacuri pe unul din ele aflandu- se o insula si un debarcader unde se pot inchiria barci de agrement. Fara indoiala parcul este un loc indragit nu numai de bucuresteni ci de oricine poposeste aici chiar si pentru scurt timp.

Grădina Cişmigiu - Rondul Scriitorilor

Situată în centrul Bucureştilor, Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică a oraşului. Până către jumătatea secolului al XIX-lea aici se afla o dumbravă de cca 17 ha, cu un lac format de izvoarele ce curgeau mai ales dinspre actuala stradă Ştirbei Vodă.
În 1830 se hotărăşte să se amenajeze pe acest teren o grădină publică, care în 1845 devine proprietatea Sfatului orăşenesc. În acelaşi an încep lucrările de asanare şi amenajare, sub conducerea unui arhitect peisagist german, Carl F.W. Meyer. Pentru realizarea grădinii, conform planurilor lui Meyer, se aduc circa 30 000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, din judeţele Dâmboviţa şi Gorj, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena. Inaugurată la 22 martie 1860, grădina a cunoscut diverse reamenajări, cel ce i-a dat actuala înfăţişare fiind un alt arhitect peisagist german, Fr. Rebhuhn.
Numele grădinii provine de la titulatura demnitarului care purta grija fântânilor din oraş, deci a alimentării cu apă. Acest şef al serviciului apelor – care în limba turcă este numit „cişmigiu“ – avea locuinţa în apropierea noii grădini căreia populaţia i-a spus, mai întâi, „grădina Cişmigiului“, iar mai târziu pur şi simplu „Cişmigiu“.
Vegetaţia variată a grădinii, policromia peluzelor cu flori oferă o ambianţă reconfortantă. Printre atracţiile locului menţionăm: lacul pe care se pot face plimbări de agrement cu bărcile, restaurantul „Monte Carlo“, o construcţie modernă amplasată pe o insuliţă, spaţii de joacă pentru copii, terasa cu trandafiri, micul colţ zoologic, ca şi „Rondul roman“, porţiunea dinspre b-dul Schitu Măgureanu, amenajată în stilul grădinilor din Roma antică, unde se află busturile mai multor scriitori români şi anume: Vasile Alecsandri (de Teodor Burcă), Nicolae Bălcescu (C. Baraschi), Ion Luca Caragiale (Oscar Späthe), George Coşbuc (I.Gr. Popovici), Ion Creangă (I.Gr. Jiga), Mihai Eminescu (Ion Jalea), Bogdan Petriceicu Hasdeu (M. Onofrei), Ştefan O. Iosif (C. Medrea), Alex. Odobescu (Miliţa Petraşcu), Alex. Vlahuţă (Oscar Han), Duiliu Zamfirescu (Al. Călinescu). Din această cauză respectiva zonă este numită şi „Rondul scriitorilor“. În Cişmigiu se află, de asemenea, Monumentul Eroilor francezi şi Monumentul Eroilor americani, precum şi busturile altor scriitori şi publicişti români ca Traian Demetrescu şi George Panu.

[Nicoleta Cimpoae]

De această grădină mă leagă multe amintiri frumoase, de pe vremea studenției ... probabil din cauza asta sunt și atât de frumoase :-)