cultură şi spiritualitate
Drumul, greu, încalecă, gâfâind, şei de deal, coboară în văi şi se aşterne, leneş, pe loc drept. Piatră spartă, hârtoape, zgrunţuri de pământ, urme ale asfaltului ce va fi domnit pe anumite porţiuni acum cine ştie când. Colbul te învăluie din toate părţile, avertizându-te că i-ai stârnit împărăţia. Până în satul pietrarilor, la Şcheia, maşina se tot opinteşte. Efortul drumului e compensat de priveliştile ce se iţesc la orizont. Straşnică înfăţişare are Moldova prin cotloanele sale neumblate!
De la Şcheia, însă, grozăvia drumului capătă înfăţişări ce te pun în cumpănă. Nici nu apuci să treci cu bine de primele gropi, săpate nemilos de şiroaiele ce se scurg către vale, că intri în altele. Nu te poţi orienta decât după reflexe şi instinct. Dintr-un hârtop în altul, întrebându-te, panicat, dacă mai ieşi la liman din locurile acelea, drumul, de doar 16 kilometri, durează mai bine de un ceas.
Toată spaima, toată osteneala adunate pe traseu pier ca prin farmec odată ce ajungi în Ipatele. Căci chiar la intrarea în sat, sub un dâmboc de lut galben, pe un platou de pe care poţi privi spre toate zările, stă, uşor gârbovită, bisericuţa de lemn. Jur-împrejur, cruci vechi, înnegrite de ploi, alăturea cu altele albe, mai noi, zugrăvesc, sub soarele blând al amiezii, un înduioşător portret al strămoşilor. Crengile unui nuc bătrân îmbrăţişează, ocrotitor, fragila bisericuţă. Totul e încremenit. O pace adâncă, netulburată, împresoară crucile şi locul, strecurându-se, ca într-o firidă săpată în trupul timpului, să facă loc veşniciei. „La prima slujbă pe care am săvârşit-o aici, de la prefacerea Darurilor până la sfârşit, eu n-am mai simţit nimic. Nici căldură, nici frig. Atât de intens am trăit momentul Liturghiei. E un loc binecuvântat. Am simţit şi eu, o spun şi oamenii din sat. Să vedeţi cum e aici în timpul unei slujbe: tot satul e adunat şi în biserică e o pace nepământeană“, povesteşte părintele Mihai Bărboşelu, paroh la Ipatele din 2007.
Bisericuţa cu hramul „Sfântul Nicolae“ din cimitirul de la Ipatele a fost construită la 1805, lângă temelia uneia şi mai vechi, mistuită într-un incendiu. De fapt, legenda spune că prima bisericuţă de lemn din Ipatele ar fi fost schit de călugări. Mărturie stau uşile diaconeşti păstrate în actualul lăcaş, pe care nu sunt pictaţi Arhanghelii, aşa cum se obişnuieşte, ci Sfântul Cuvios Zosima şi Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca, ca în vechile schituri.
O altă frumoasă legendă spune că undeva pe dealul Codrului, din apropiere, ar fi existat un schit care s-a scufundat. Pe locul lui stă astăzi un ochi de apă ce niciodată nu seacă, oricât de mare ar fi seceta ce se abate peste sat. Toate acestea arată o veche tradiţie monahală în vatra ipătenilor.
În bisericuţa de lemn din cimitir s-a slujit neîntrerupt până în 2005, când s-a sfinţit un lăcaş nou, de zid. De atunci, aici se mai fac doar slujbele de înmormântare şi Liturghia hramului.
Lăcaşul de la Ipatele este construit din bârne de stejar, cioplite din bardă, încheiate la colţuri în stâlpi de stejar şi aşezate pe o temelie de piatră de râu. Pentru îmbinări, peste tot au fost utilizate cuiele de lemn. La exterior, bârna a fost acoperită cu scândură de brad, pentru a proteja interiorul. Iniţial, acoperişul a fost de şindrilă, înlocuită, în decursul timpului, cu tablă. Pridvorul a fost adăugat ulterior construcţiei.
Înăuntru, ca şi afară, te copleşeşte o stare anume, pe care, oricât te-ai strădui, parcă nu ştii cum să-i dai contur din cuvinte. Stranele graţioase şi simple, chipurile prelungi ale sfinţilor, luminate cu economie de razele ce pătrund prin ferestruica îngustă, mirosul dulceag de lemn îmbătrânit, liniştea desăvârşită, totul pare a fi dintr-un tipar suspendat la graniţa timpului.
Bolţile cu nervuri delicate, peretele despărţitor dintre naos şi pronaos, sculptat cu migală, precum şi absidele dau măsura măiestriei lemnarilor ce le-au făurit.
În patrimoniul bisericuţei se păstrează sfinte daruri, decorate cu motive incizate, icoane vechi, precum şi stranele în care dintotdeauna au stat şi stau şi acum bătrânii satului.
Cea mai importantă podoabă este catapeteasma. De-o vârstă cu biserica, aceasta prezintă o pictură de o expresivitate cum rar mi-a fost dat să văd în altă parte.
În decursul timpului, bisericuţa a suferit reparaţii în mai multe rânduri. Ultimele intervenţii serioase au fost făcute între anii 1992 şi 1993, când biserica a fost subzidită, temelia refăcută şi tălpile de stejar înlocuite. Tot atunci s-au făcut lucrări de restaurare a catapetesmei (pictura curăţată, foiţa de aur refăcută). O parte dintre icoanele vechi au fost, de asemenea, restaurate.
Astăzi, lăcaşul, deşi bine îngrijit, este în pericol din cauza alunecărilor de teren. Aşa că marele duşman al său nu-i nici timpul, nu sunt nici carii, ci e pământul acela lutos, care nu vrea să stea o clipă locului, mutând, spre vale, şi cruci, şi morminte, şi pereţii zdraveni de bârne. „Salvarea sa ar fi să o mutăm de aici. La un moment dat a existat un proiect de taluzare a dealurilor din jur, care a inclus şi refacerea monumentului. Dar n-au fost fonduri, evident. Acum soluţia cea mai bună ar fi să o mutăm lângă biserica nouă. Să vedem dacă vom şi reuşi“, spune părintele Bărboşelu.
Prima atestare documentară a localităţii Ipatele se regăseşte în anul 1402. Pe atunci, satul purta denumirea de Mogoşeşti, după numele moşiei care aparţinea boierului Mogoş. Apoi, în secolul al XVIII-lea, această moşie a fost cumpărată de un alt boier, Ipate, după care, mai apoi, şi satul şi-a schimbat numele. Figura marelui voievod Ştefan e încă foarte prezentă pe aceste meleaguri, amintirea lui regăsindu-se în numeroase legende locale: „Se spune că în vremea lui Ştefan cel Mare, Fraţii Jderi îşi aveau pe aici, prin apropiere, la Stavnic (care înseamnă adăpătoare) grajdurile în care îşi ţineau caii pentru lupte. De fapt, toate dealurile de la Mironeasa încoace erau ale hergheliilor lui Ştefan. De asemenea, drumul domnitorului, de la Vaslui înspre Suceava, pe aici trecea“, povesteşte parohul Mihai Bărboşelu. Satul Ipatele se află la 40 kilometri distanţă de Iaşi, ţinând traseul ce duce spre Vaslui.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius