Gaudeamus – Filosoful la o sută de ani

[altmariusideea]

 

În momentele cînd ți se pare că totul merge prost și că aluneci la vale pe ghețușul timpului, dacă ai baftă îl poți întîlni prin centrul Bucureștiului pe dl Mihai Șora.

Cu mersul său spornic, filosoful trece prin mulțimea pietonilor  răspunzînd politicos-zîmbitor la saluturi. Se oprește pentru o scurtă conversație cu vreun cunoscut, apoi își reia drumul, cu pași repezi, încît dacă vrei să peripatetizezi cu el, trebuie să te grăbești. Croit dintr-o stofă pe care timpul n-o atinge, dl Șora se bucură de viață cu o curiozitate neobosită și cu un optimism pe care ți-l transmite printr-o simplă strîngere de mînă.

Aproape neschimbat de vreo treizeci de ani, cînd, dacă n-ai fi știut cîți ani are n-ai fi zis că are mai mult de șaizeci, dl Șora se joacă, ironic, cu vremurile prin care a trecut. Evocă personalități din anii treizeci, pe care le-a cunoscut, pentru a trece apoi la persoane din trecutul apropiat, într-o scurtă demonstrație a uneia dintre ideile sale de azi. Și asta fără să se întindă la vorbă; slujit de o memorie după care ți-ai putea potrivi ceasul la secundă, dl Mihai Șora trăiește într-un prezent fără seamăn care înseamnă o incomparabilă experiență de viață.

Cîți dintre marii noștri gînditori pot vorbi despre ceea ce ni se întîmplă azi, pornind de la teribilele dispute de idei interbelice pe care le-au trăit, și asta fără partizanate tîrzii, ci urmărind strict viața ideilor și a ideologiilor cu care au fost contemporani? Mihai Șora e, în plus de asta, unul dintre cei foarte puțini care pot depune mărturie, cu probe, că chiar dacă omul e sub vremi, asta nu-l împiedică să lase urme în vremile prin care a trecut.

Una dintre marile urme pe care dl Șora a lăsat-o în cultura română a fost că a reînființat „Biblioteca Pentru Toți”, într-o perioadă de îngheț cultural de-a dreptul sinucigaș, căreia filosoful i s-a împotrivit cu un program și cu o viziune extraordinare. Cărțile din această colecție populară au însemnat imens pentru cititorii din România, și asta într-o perioadă de rinocenizare culturală de stînga, de inspirație stalinistă. BPT a fost multe decenii rezistența culturală românească mai întîi în fața tăvălugului sovietic și mai apoi în fața național-comunismului ceaușist. Spre deosebire de alții care-și fac merite din tot soiul de sfîrîacuri culturale, dl Șora nu se extaziază în fața propriilor sale indiscutabile merite din trecut, ci la fel ca atunci cînd a reînființat BPT, are un mesaj pentru viitor, încît după ce a împlinit o sută de ani filosoful s-a dus să voteze.

Cristian Teodorescu

- See more at: http://radioromaniacultural.ro/gaudeamus-filosoful-la-o-suta-de-ani...