Din Bucureştiul de altădată: Vechile mahalale (IV)
http://www.radioromaniacultural.ro/articole/art.shtml?a=108421&...
Într-un document din 18 noiembrie 1590, Mihnea voievod întăreşte lui Liver Casap şi fiilor lui o ocină cumpărată "de la orăşenii din Bucureşti, din enoria popei Comino", iar într-un alt document, din acelaşi an, Mihnea voievod întăreşte mănăstirii Sfântul Dimitrie din Bucureştii de sus "trei prăvălii şi cu pivniţă şi cu tot locul împrejurul prăvăliilor în enoria popei Matei."
Unul dintre cele mai vechi documente referitoare la o mahala a oraşului Bucureşti este actul din 18 iunie 1626, prin care Alexandru Coconul întăreşte lui Radu Logofătul un loc de casă cumpărat "şi cu ştirea vecinilor din mahala", iar la 5 aprilie 1635 Matei Basarab întăreşte bisericii lui Ghiormea Banul un loc în oraş, unde fusese vechea curte a lăcaşului, loc pe care-l revendicase "popa Gavriil de la biserica Ghiormei Banul… cu toţi negustorii şi cu toată mahalaua". De la cartier, termenul de mahala s-a extins şi la locuitorii respectivi, apărând astfel noţiunea de mahalagii, după cum o găsim menţionată într-un document emis de Constantin Brâncoveanu la 30 septembrie 1691, când porunceşte: "Ţie, judeţ de aici den Bucureşti cu 12 pârgari ai tăi… voi să căutaţi să vă strângeţi toţi la un loc şi să mergeţi cu mahalagii den… şi să faceţi adeverinţă pentru un loc de casă…"
Mai mult pe: http://www.bucurestiivechisinoi.ro
foto: bucurestiivechisinoi.ro
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius