Erau doi copii, fiecare cu câte un titirez, şi unul îi zise celuilalt: – Hai, să vedem, învârte titirezul. Prietenul îi răspunse: – Nu am ştiut. Celălalt îi spuse: – Nu se spune „nu am ştiut”, se spune „nu ştiam”. În acel moment, o doamnă care ascultase conversaţia copiilor le spuse: – Nu se spune „nu am ştiut”, nici „nu ştiam”. Copiii o întrebară: – Atunci, cum se spune? – „Nu ştiu” – răspunse doamna. Iar copiii, supăraţi, îi spuseră: – Atunci, de ce vă băgaţi, dacă nu ştiţi?
A-l corecta pe cel care greşeşte este o faptă de caritate. Dacă e vorba de a corecta un cuvânt greşit sau pronunţat greşit, este uşor de făcut şi, în mod normal, costă puţin. Când e vorba de o acţiune sau de o atitudine greşită, deja e mai costisitor. Cu toate acestea, este mai necesar şi mai important. Greşeala în domeniul moralei este mai dăunătoare decât în domeniul gramaticii.
Aşa cum i s-a întâmplat doamnei din poveste, nu ni se va mulţumi întotdeauna pentru corectarea făcută. Domnul, în schimb, întotdeauna ne va mulţumi. Aceasta este mulţumirea care contează cu adevărat.
Bine ar fi ca atunci când vom ajunge înaintea Domnului să ne poată spune: „Căci am greşit şi tu m-ai făcut să văd greşeala”.
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera 2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii 12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius