Un bătrân rabin evreu moare şi, întâlnindu-l pe Dumnezeu în paradis, îi povesteşte viaţa sa. – Cel mai mare rău care mi s-a întâmplat a fost că fiul meu s-a convertit la creştinism, iar eu a trebuit să-l dezmoştenesc. – Da, te înţeleg perfect, întrucât şi mie mi s-a întâmplat la fel – răspunse Dumnezeu. – Şi ce-ai făcut? îl întrebă evreul. – La fel ca tine: un nou testament…
Moştenirea bătrânului evreu, fără dubiu, trebuia să fie limitată. „Moştenirea” lui Dumnezeu este Dumnezeu însuşi şi, ca atare, infinită. Rabinul nu putea să-i lase unuia ceea ce-i lăsa altuia. Trebuia să-l dezmoştenească pe primul, ca să-l facă moştenitor pe cel de-al doilea. Dumnezeu nu are trebuinţă, nici nu vrea să dezmoştenească pe nimeni. Noul Testament este şi pentru poporul iudeu, destinatarii celui Vechi.
Ceea ce face Noul Testament este să deschidă această „moştenire divină”, slava, tuturor oamenilor. „Dumnezeu vrea ca toţi oamenii să se mântuiască şi să ajungă la cunoaşterea adevărului” (1Tim 2,4).
Ca această dorinţă a lui Dumnezeu să se realizeze, depinde de tine şi de mine: Dumnezeu respectă libertatea ta şi a mea. Eu am norocul de a cunoaşte aceste planuri ale lui Dumnezeu. Ce anume fac, ca să se împlinească?
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera 2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii 12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius