Florin Stoican: „Pădurile primare sunt laboratoare vii, școli în aer liber în care cu toții putem învăța.”

[altmariusgeo]

December 11, 2017 Elena Draghici Natura - Romania 1

https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/25260-25260

Pe teren, lucrând la studiul de fundamentare pentru înscrierea pădurii Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. Foto: Asociația Kogayon

Asociația Kogayon a depus la Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea studiul de fundamentare pentru înscrierea pădurii Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. Despre conținutul studiului, importanța pădurilor virgine și viitorul acestora, am vorbit cu domnul Florin Stoican, președintele asociației.

Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon.

Ați depus un studiu de fundamentare pentru înscrierea pădurii Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România. Ce cuprinde acest studiu?

Studiul cuprinde rezultatele evaluării unei suprafețe de 77,2 ha de pădure din perspectiva întrunirii criteriilor de evaluare a pădurilor virgine și cvasivirgine definite în OM 3397/2012. Practic, în primul rând s-a delimitat această suprafaâă, formată din cinci parcele de pădure, în care intervențiile omului sunt neglijabile, de restul în care intervențiile pentru exploatare forestieră sunt evidente. Apoi, au fost făcute studii și observații care dovedesc naturalitatea pădurii:

– compoziția și distribuția speciilor este una naturală, formată în general din amestecuri de fag și brad, dar și molidișuri compacte

– structura pădurii este stratificată în plan vertical și mozaicată în plan orizontal

– există mai multe generații de arbori

– biodiversitatea este ridicată, existând un echilibru care poate asigura autosusținerea și sănătatea exosistemelor forestiere

– există arbori cu vârste foarte mari (am găsit exemplare de peste 300 de ani și circumferința de peste 6 m)

– lipsa oricăror intervenții antropice în ultimii 30 ani – nu am găsit cioate, drumuri de tractor sau linii de funicular

– prezența lemnului mort în picioare sau pe jos, în toate fazele de descompunere

– consistența naturală a pădurii, cu coronament compact

Studiul a fost realizat de către voluntari ai Asociației Kogayon, ajutați de către voluntari ai Greenpeace România, cu care asociația noastră a încheiat un parteneriat anul acesta. Coordonatorul studiului este Ing. Dr. Iovu Biriș, expert în domeniul pădurilor virgine și un foarte bun cunoscător al pădurilor parcului, în calitate de fost membru al consiliului științific al acestuia.

Ce se întâmplă cu acest studiu după ce ajunge la autorități?

Studiul a ajuns deja la autoritățile responsabile (Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea). Acestea au obligația să informeze administratorul pădurii, aceasta fiind a statului, administrată de către OS Romani al Direcției Silvice Vâlcea, subunitate a RNP Romsilva. Autoritatea ne poate cere apoi completări, pe care noi trebuie să le facem în 30 de zile. Urmează constituirea unei comisii formată din reprezentanți ai autorității, inițiatorului studiului, administratorului pădurii și administrația parcului național. Aceștia vor analiza documentele și vor evalua pădurea în teren, iar în urma concluziilor asumate de către această comisie, autoritatea poate propune comisiei tehnice de avizare din Ministerului Apelor și Pădurilor includerea pădurii în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine, asigurându-le astfel protecția.

România este una dintre puținele țări ale Europei care mai deține astfel de păduri virgine și cvasivirgine. Foto: Asociația Kogayon

Care este importanța pădurilor virgine şi cvasivirgine din România? 

Aceste păduri sunt extrem de importante și trebuie să facă parte din patrimoniul natural național cu care România se poate mândri, ca una dintre puținele țări ale Europei care mai deține astfel de păduri naturale. Pădurile primare sunt adevărate laboratoare vii, eșantioane reprezentative pentru habitate și specii, școli în aer liber în care cu toții putem învăța despre natură, despre specii și relațiile dintre ele și legătura omului cu acestea.

Care este specificul pădurii Comarinici?

Pădurea Comarnici este una dintre cele mai frumoase păduri rămase neatinse din Parcul Național Buila-Vânturarița, care ar întregi un inel de păduri naturale fără intervenții umane sau în care intervențiile omului sunt neglijabile, care înconjoară ca un brâu creasta calcaroasă a Masivului Buila-Vânturarița.

Este vorba de un bazin închis, un fund de vale în care, până acum câțiva ani când s-a construit un drum nu a existat niciun acces, ceea ce a făcut ca aceste păduri să rămână neatinse. Vorbim astfel astăzi de păduri cu vârste de peste 180 de ani, distribuite pe verticală, de la 1200 m până la 1750 m, versanți pe care întâlnim de la păduri de amestec de foioase și conifere, până la molidișuri compacte și jnepenișuri.

Ce vă doriți să facă autoritățile mai concret în urma depunerii studiului?

Ne dorim să evalueze obiectiv studiul nostru și să accepte argumentele noastre în favoarea includerii pădurii în Catalogul național și deci protejarea definitivă a acesteia.

În pădurea Comarnici există lemnu mort în picioare sau pe jos, în toate fazele de descompunere. Foto: Asociația Kogayon.

În cât timp credeți că veți primi un răspuns?

Noi am mai avut corespondență și întâlniri cu autoritățile și administratorii pădurii, inclusiv o vizită comună în teren, deci aceștia sunt la curent cu demersul, ceea ce înseamnă că răspunsul nu are de ce să întârzie prea mult. Conform procedurii, autoritatea are 15 zile pentru verificarea respectării procedurii la întocmirea studiului, după care ne pot cere completări, după care în 30 zile, comisia trebuie să verifice situația scriptic și în teren. Numai zăpada consistentă poate întârzia verificarea, ceea ce înseamnă că se poate amâna până la primavară.

Ce urmează după includerea în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România?

După includerea în Catalog a pădurii, amenajamentul silvic trebuie modificat în sensul includerii parcelelor în categoria celor în care sunt interzise orice fel de intervenții silvice. Apoi, trebuie făcută o actualizare a planului de management al parcului, în sensul includerii suprafeței în zona de protecție strictă a parcului, pădurea fiind acum în zona de conservare durabilă a parcului (zona tampon), în care sunt permise lucrările silvice conform amenajamentelor silvice în vigoare și cu avizul administrației parcului.

Ce se întâmplă dacă includerea nu are loc?

Dacă includerea nu are loc, în pădure o să înceapă lucrările de exploatare forestieră, actualul amenajament prevăzând tăieri rase în molidișul dintr-o parcelă, începerea înlocuirii pădurii seculare cu alta tânără (tăieri progresive-însămânțare) în cele mai mari două parcele și tăieri de igienă în celelalte două parcele. Lemnul va ajunge în foc, pentru că deși volumul de lemn este mare datorită dimensiunilor impresionante ale arborilor, calitatea lui este foarte proastă, datorită vârstei foarte înaintate. Inclusiv economic nu există justificare pentru intervențiile silvice, veniturile aduse din exploatare fiind mici în comparație cu valoarea ecosistemică a pădurii.