Nu avem raspuns, mai ales de la un crestin neindreptat,nepocait . Chin peste chin, Iisus a rabdat pentru noi, a transpirat cu sudori de sange pentru noi, si-a varsat sangele pentru mantuirea noastra, a patimit si a fost rastignit ca sa aduca sufletele oamenilor in rai. Daca Dumnezeu a facut asa o fapta de mareata, a facut atata jertfa pentru noi ca sa ne scoata din robie, oare nu se cade ca si noi sa raspundem cu aceesi dragoste si recunostinta ? Dar, vai, ce vedem intre crestinii nostri ?
Atata ura, atata egoism, atata desfranare, necredinta, nedreptati, hule chiar si sange varsat. Atata nelegiuire, cartiri, nepasari atata rautate si mii si milioane de pacate. Exista in lume persoane care nu sunt nici demoni si nici oameni pesemne sunt niste fapturi ciudate alcatuiti din fire omeneasca si din obicei dracesc.
Domnul Hristos a semanat o singura invatatura si iata cate s-au facut? Cine le-a semanat pe celelalte? Diavolul,fireste. El umbla printre lumea crestina nu printre aceia care sunt prin carciumi, in casele de prostitutie sau alte locuri.
Ce credeti? Ca Domnul Hristos a vorbit ca sa ne sperie si oare nu va implini?! Daca n-a iertat EL pe ingeri care au pacatuit si-i pastreaza pentru focul cel vesnic, daca n-a iertat EL pe cei din vremea lui NOE, care petreceau in rautati si i-a inecat cu potop de apa, daca n-a iertat EL pe cei din Sodoma, Gomora si imprejurimi, care pacatuiau unii cu altii si i-a ars cu piatra si pucioasa cu foc, dar, acum, cum ne va ierta pe noi?
Iubite crestine, inima noastra este o tarina unde Domnul cerului vrea sa semene invatatura SA. Ramane ca tu sa o primesti daca voiesti a fi graul lui. Omul e liber sa fie neghina, sa fie pleava, sa fie grau. Bine e sa fim grau curat. Astazi se fac multe rataciri si crestinii nostri alearga unii dintre ei, din nestiinta, din necredinta sau din lacomie. Dar ce este lumea asta? Un vis al unei nopti.
Se cheltuieste mult pentru pofte trupesti, pentru pacate, pentru desfranari, pentru ambitii. Plangem pentru o pierdere, o paguba, plangem pentru pierderea unei fiinte dragi, parinte, ruda, prieten dar nu pastram lacrimi pentru chinurile iadului. Nu este adevarat ca dupa moarte nu mai simti nimic deoarece totul se pierde. Multi cauta sa combata cu incapatanare existenta iadului ca sa convinga cat mai multa lume, ca sa aiba cu cine sa se incurajeze si sa faca fara frica pacate. Daca un hot ar fi nebun si nu ar crede ca exista inchisori, oare inchisoarea ar mai inceta sa mai existe si cei condamnati nu s-ar mai face partasi acelor locuri de amar? Dar oare trebuie sa vina cei din inchisori sa ne spuna ca intr-adevar exista inchisori? Caci asa pretind unii necredinciosi ca n-a venit nimeni de dincolo de mormant care sa vorbeasca despre iad! Dar e nevoie ca osanditii din iad sa vina si sa ne vorbeasca?
Cum credem ca exista Dumnezeu, rai, ingeri si suflet sa credem ca exista si iad si demoni care vor chinui sufletele, caci nu in zadar spune Mantuitorul ca tot pomul care nu face roada buna se taie si se arunca in foc. Sa fim convinsi de existenta iadului si de invatatura sfintei noastre biserici, despre suferintele care-i asteapta pe pacatosi acolo. Cu fiecare zi ce trece ne apropiem de infricosata zi de iadul cu demoni care asteapta sufletele neindreptate in viata aceasta caci nimeni nu va scapa de moarte si judecata.
Iata, scurta este viata, ca un vis frumos, iar dupa ce te trezesti din el nu mai ramane nimic, nici nu-ti mai amintesti exact cum a fost visul. Viata noastra este o corabie prinsa in furtuna in mijlocul marii, dar daca traim o viata cu Dumnezeu, impacati cu Dumnezeu nu avem de ce sa ne temem in toate furtunile acestei vieti, caci apare Stapanul Hristos, scaparea noastra si se face lumina in intunericul noptii, izbavindu-ne de vifor.
Florentina
andriesei florentina
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius