Fake news despre moartea papei (emerit)

[altmariustotal catolic]

De Andrea Tornielli

Că pentru papa emerit forţele fizice slăbesc lent şi că Benedict al XVI-lea se simte "în pelerinaj spre casă", este o realitate de fapt. El însuşi a afirmat asta în urmă cu puţine săptămâni. Şi chiar este clar că unul care are peste nouăzeci de ani se pregăteşte zi de zi pentru plecare. Este mai puţin clar ca fake news despre moarte să fie publicată online, aşa cum s-a întâmplat ieri seară, 27 martie 2018, când publicaţia online "Quotidiano del Lazio" a difuzat-o, după aceea retrăgând-o şi cerând scuze: s-au încrezut - au explicat ei - într-o "sursă pe care o consideram credibilă", dar care în mod evident nu era credibilă.

Dacă de data aceasta frenezia de a fi primii care publică a fost o glumă proastă (putem fi siguri că ştirea despre moartea unui papă, chiar dacă este emerit, nu este ţinută ascunsă, ci este divulgată imediat), cititorii trebuie să ştie că în ultimii doi ani aceste alarme cu privire la sănătatea lui Ratzinger s-au înmulţit şi de acum în ritm aproape lunar vaticaniştii sunt interpelaţi de redacţiile lor pentru a verifica presupuse "răsuflări" alarmiste, care, în cea mai mare parte a cazurilor, circulă printre angajaţi, dar fără a deveni vreodată publice.

Este climatul pe care vaticaniştii l-au respirat şi l-au trăit timp de peste zece ani în lunga fază finală a pontificatului lui Ioan Paul al II-lea. Papa Wojtyła, printre multele sale recorduri se poate mândri cu două la care cu siguranţă ar fi renunţat cu plăcere: este primul pontif contemporan a cărui moarte falsă a fost anunţată în bazilica "Sfântul Petru" în timpul unei Liturghii.

S-a întâmplat în anii Nouăzeci, în timp ce Ioan Paul al II-lea se afla la Castel Gandolfo: un prelat bătrân care locuia în Vatican alături de un cardinal prieten al papei, aflând că acesta din urmă a plecat în grabă spre aceea care pe atunci era reşedinţa pontificală de vară, a dedus că Wojtyła a trecut la o viaţă mai bună. Şi la sfârşitul Liturghiei celebrate la ora 7.00 dimineaţa în "Sfântul Petru", le-a cerut credincioşilor puţini şi somnoroşi să se roage pentru pontiful tocmai decedat. După aceea, şi-a dat seama că Poarta de Bronz a fost deschisă normal şi nu existau semne de doliu. Când l-a întâlnit pentru prima dată după incident, papa Wojtyła glumind l-a întrebat: "Monseniore, ce mai faceţi?". S-a întâmplat şi mai rău în 1996. Din cauza unui scurtcircuit mediatic, o televiziune latinoamericană, crezând că papa polonez a murit, a început să transmită lungi reportaje şi filmări comemorative despre pontificatul său.

Însă rămâne şi astăzi nedepăşită ca importanţă incidentul petrecut în dimineaţa zilei de 8 octombrie 1958, când o importantă agenţie de presă italiană a difuzat ştirea despre moartea agonizantului Pius al XII-lea, provocând publicarea a patru ziare importante în ediţie specială. Nu era adevărat, chiar dacă papa avea să moară noaptea următoare şi faptul a provocat protestul Sfântului Scaun faţă de Italia. La originea echivocului, un semnal pe care medicul principal - care se pusese de acord în acest sens cu unii vaticanişti - l-a promis să-l dea, mutând perdeaua de la o anumită fereastră a palatului apostolic de la Castel Gandolfo când va veni sfârşitul papei Pacelli. S-a întâmplat ca o soră, desigur fără să ştie toate acestea, a mişcat chiar acea perdea, activând astfel semnalul. Restul l-a făcut, şi în acel caz, frenezia de a fi primii.

(După Vatican Insider, 28 martie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu