https://provinciacrisana.files.wordpress.com/2015/07/spirt.jpg?w=150&h=83&crop=1 150w, Această Fabrică a fost înfiinţată în anul 1928, de către Iosif Leichner, cel ce a fost comerciant de blănuri şi care, în colaborare cu un specialist din localitatea Leipzig, a început cu tăbăcirea şi vopsirea blănurilor la Oradea. Fabrica a purtat pentru început numele de Iosif Leichner şi se ocupa numai cu argăsirea pieilor. Dinamica, ritmul şi continuitatea în dezvoltarea industriei de blănuri, ca şi în alte ramuri industriale între anii 1928 – 1944 , dar șiîn anul 1948, până la naţionalizarea fabricii, principalele mijloace de producţie, au fost caracteristicile relaţiilor de producţie ale sistemului capitalist, rezultatul fiind cererea şi oferta produselor de pe piaţă sub influenţa crizelor economice, mai ales cea din perioada interbelică, înainte şi după cel de-al doilea război mondial. Patron a căutat să dea dezvoltare fabricii de blănuri, cumpărând în anul 1932 actualul teren cu imobilul de pe strada Clujului nr. 161, iar în anul 1941 a fost înfiinţată activitatea Confecţie, folosindu-se 5 maşini de cusut textile şi 15 maşini de blănărie. Tot în același an, fabrica a început să primească comenzi militare pentru şube, pieptare şi mănuşi de blană, atât pentru argăsire, cât şi pentru confecţionare. În anul 1947, fabrica a fost preluată de o societate anonimă și a fost condusă până la naţionalizare. La data de 11 iunie 1948, are loc naţionalizarea principalelor mijloace de producţie.
După naţionalizare fabrica s-a dezvoltat în aşa fel încât, numărul de 165 angajați câți erau la data naţionalizării, a crescut până la sfârşitul anului 1948, la 528 de angajați. Având o dezvoltare mult mai mare şi confecţiile de blană, şube îmblănite, cojoace lungi şi scurte pentru protecţie, dar şi căciuli, precum şi comenzi masive pentru Armată și Miliție (Poliție). a fost necesară lărgirea atelierelor de confecţi, lărgire care a fost posibilă în anul 1949, fără investiţii şi cheltuieli de amenajări reduse. Imobilul aflat pe strada Griviţei nr. 11, care fiind proprietatea fostei firme Leichner, a trecut în urma naţionalizării în patrimoniul întreprinderii, unde au fost mutate utilajele specifice confecţiilor din blană.
Corpurile de clădire din această fabrică, au fost construite în jurul anul 1870, dată la care au fost destinate diverselor scopuri industriale, de la depozitare în anul 1949. În cursul anilor, în acest imobil a fost fabrica de ghete „Primus” , iar după aceea o fabrică de pâslă şi vată, care a fost comasată la fabrica ,„Flora” din localitate, iar spaţiile au rămas goale. Din grupurile de clădiri aflate pe strada Griviţei nr. 11, au fost amenajate grupa B cu 2 etaje, grupa C cu un etaj şi grupa D cu un etaj, în aşa fel ca în luna iulie anul 1949, a luat fiinţă și secţia de confecţie.
Pentru buna realizare a capacităţii de lucru în această secție, întreprinderea a investit foarte mult în utilaje. La înfiinţarea întreprinderii încăperile au fost mici, încălzite cu sobe de lemn, haşpelele şi butoaiele erau din lemn. Maşinile speciale ale blănăriei au fost aduse din localitatea Leipzig. Clădirile construite au avut încăperi mici, fiind separate cu ziduri. În anii 1960-1970, clădirile au devenit mult mai spaţioase, în formă de hale pe distanţe lungi, haşpelele fiind din tablă inoxidabilă şi autobasculante, iar maşinile specifice blănăriei erau din import, iar exportul a crescut şi el foarte mult în acei ani. Tocmai din aceste motive, dimensiunile mari ale halelor, amplasarea la marginea centrului orașului Oradea, în aproapiere de Cetate, un simbol al orașului.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius