Expozitia Generala Romana - 1906. Cartofilie si filatelie

[filatelie]

Expoziţia Generală Română, a reprezentat pentru statul român un mijloc de consolidare a prestigiului intern şi internaţional. Aniversarea unor momente semnificative pentru poporul român (40 de ani de la urcarea pe tron a lui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului, 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către Traian) au constituit prilejul pentru a organiza o mare expoziţie naţională, între 6 iunie şi 23 noiembrie 1906. Locul ales a fost dealul şi câmpia Filaret, Câmpia Libertăţii de la 1848. Se urmărea relevarea apartenenţei la civilizaţia occidentală – prin latinitate -, cât şi evidenţierea progresului realizat de societatea românească în perioada 1866-1906.

Unul dintre obiectivele urmărite era educaţia prin Expoziţie, în spiritul credinţei faţă de Rege şi a mândriei de a fi român. Era un muzeu şi o şcoală practică pentru toţi românii, în care erau prezentate istoria, tradiţia, progresul economic, cultural şi social.

Expozitia Generala Romana a fost o metoda eficace prin care romanii puteau sa-si cunoasca tara, sa ia contact cu compatriotii lor, sa participe la serbari si la manifestari culturale. Trebuia consolidat sentimentul apartenentei la un popor roman puternic cu un trecut glorios, cu un prezent incarcat de progrese si cu un viitor comun. Tineretul trebuia educat in spiritul credintei fata de neam si al traditiilor romanesti, iar Expozitia a constituit un bun prilej. Expozitia Nationala a fost conceputa de catre organizatori si ca un spatiu al cunoasterii trecutului si prezentului poporului roman: "trebuie sa arate in mod convingator starea noastra culturala, economica si militara si fortele de producere ale tarii" . Organizatorii au initiat un vast program pentru ca un numar cat mai mare de elevi si cadre didactice sa participe activ sau sa viziteze Bucurestiul si parcul de la Filaret. De altfel, una dintre "menirile" Expozitiei era aceea de a fi o "scoala practica", avand rolul unei "redesteptari nationale si a unei indrumari economice si culturale".

Elevii din întreaga Românie, împreună cu învăţătorii şi cu profesorii lor, au fost încurajaţi să vină la Bucureşti, să vadă „minunea de la Filaret“. Cadrele didactice au jucat un important rol în mobilizarea unor întregi clase. Diriginţii sau directorii de şcoli au trimis numeroase scrisori Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin care cereau confirmarea reducerilor de transport şi la intrarea în parc sau reglarea problemelor legate de cazare. Se avea în vedere scutirea de 75% pe calea ferată. Ministerul a tratat problema reducerilor pe calea ferată cu Ministerul Lucrărilor Publice.

Pentru a celebra jubileul Regelui Carol I al Romaniei si doua milenii de la prezenta administratiei Imparatului Roman Traian in Dacia istorica au fost amenajate un parc si o expozitie nationala cu participare internationala

Dimitrie Paciurea, Fritz Storck, Filip Marin

Cu aceasta ocazie municipalitatea Romei daruia bucurestenilor o copie a celebrului monument roman „Lupa Capitolina”, care o reprezinta pe legendara lu­poaica care

i-ar fi alaptat pe Romulus si Remus, intemeietorii orasului. Copia din bronz dupa monumentul realizat de un sculptor anonim grec a fost amplasata atunci la Arenele Romane din Parcul Carol.

Proiectul a fost inspirat de Expozitia Universala de la Paris, din anul 1900 si a mai cuprins pavilioane dedicate industriei, comertului, agriculturii, silviculturii si minelor. Sculptorii Dimitrie Paciurea (1873-1932) si Frederic Stork (1878-1942) au creat cu aceasta ocazie doua statui de mari dimensiuni, plasate la intrarea în Expozitie.

De asemenea au fost amenajate 60 de palate oficiale, 88 pavilioane, un parc de arhitectura vernaculara, pavilioanele Frantei, Austriei, Ungariei; trei pavilioane etnografice destinate industriei casnice din provinciile locuite de romani aflate in afara granitelor nationale ale statului la momentul expozitiei (Macedonia, Ardealul, Bucovina si Basarabia).

Suprafata totala a expozitiei: 40.000 m2; drumuri si sosele – 30.000 m2; alei si poteci – 71.000 m2; suprafata lacului din interiorul parcului – 20.000 m2; 4200 de arbori mari si 8400 flori; plantatiile, pajistile si aranjamentele florale – 186.000 m2; conductele pentru iluminat – 34.000 m; electricitate produsa de doua motoare de cate 680 de cai/putere; iluminatul – 5.400 lampi incandescente.

Expozitia Generala Romana din Bucuresti din anul 1906 (6 iunie – 23 noiembrie) a fost un eveniment deosebit. Pe langa sarbatorirea jubileului “Carol I 40 de ani Domn si Rege al Romaniei, 25 de ani de la incoronare, 1800 ani de la intrarea Imparatului Traian in Dacia”, a fost si posibilitatea economiei romanesti de a prezenta realizarile ultimilor 40 de ani. Expozitia a depasit in dimensiuni si oferte tot ce vazuse Romania pana atunci.

Printre alte multe “noutati” in timpul desfasurarii evenimentelor expozitiei, a fost si postarea unui automat pentru batere de medalii personale. Acesta aparuse pentru prima data cam prin 1900 in Statele Unite si permitea, la vizitarea unor obiective turistice sau expozitii, baterea unei medalii proprii, cu numele, data nasterii, ocupatia, domiciliul, data vizitarii obiectivului, ca o amintire.

Bineinteles ca nu putea fi omisa celebra emisiune de timbre Expozitia Generala din 1906

Seria este compusa din 11 valori ,din care primele 8 valori este numita ‘’seria mica"

Cadrul litografiat cu centrul in autotipie.Hartie cretata, fara filigran,guma gri-galbuie.

Valorile 15,25,30,40,50 si 75 BANI au fost tiparite la Imprimeria Nationala a Statului iar celelalte valori la Tipografia Albert Baer din Bucuresti

In timpul festivitatilor din 1906 s-a difuzat gratuit o Vinieta . Cadrul culcat 42 x 26 pe hartie subtire aproape transparenta ,fara filigran,dantelat.

Culoarea tiparului :rosu,galben,violet. Vinieta s-a aplicat si pe scrisori si ca atare exista cu stampile postale.

Valoare ei de catalog este de 100 de euro varianta nestampilata,iar cea stampilata 50 de euro.

Expozitia Generala cu supratipar este undeva la 300 de euro

Prima zi a emisiunii a fost 16/29 octombrie 1906.Tirajul 350 000 de bucati din care:

100.000 cu valoarea de 5 bani, având cadrul verde, 100.000 cu valoarea de 10 bani, având cadrul roşu,

50.000 cu valoarea de 1 leu 50 bani, având cadrul violet, 50 000 cu valoarea de 2,50 lei, având cadrul galben, ambele având emblema în negru "Regele călare"

50.000 cu valoarea de 3 lei, având cadrul brun, emblema în negru, cu emblema"Regina scriind"

Retragerea din circulaţie a emisiunii s-a făcut după numai trei zile de valabilitate de francare