Evenimentul zilei: Aparitia ziarului "Foie pentru minte, inima si literatura" (2 iulie 1835)

[altmariusplus]

Foaie pentru minte, inimă şi literatură

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Foaie pentru minte, inimă şi literatură

Foaie pentru minte, inimă şi literatură a fost o revistă românească cu caracter cultural, apărută la Braşov între 2 iulie 1835 şi 24 februarie 1865 (cu unele întreruperi). A fost condusă de George Bariţ, iar începând cu 1850 de Iacob Mureşanu. Publicaţia a avut un mare rol în dezvoltarea culturii româneşti progresiste. În paginile ei au fost dezbătute, dintr-un unghi de vedere în general iluminist, chestiuni ca: emanciparea culturală şi politică a poporului român, ridicarea lui economică, rolul educativ şi cetăţenesc al teatrului, necesitatea unei bune organizări a învăţământului, lupta pentru unitatea şi cultivarea limbii şi pentru propăşirea literaturii originale, stimularea culegerilor folclorice, etc.

Revista a dus o îndrăzneaţă campanie împotriva despotismului, în numele ideilor generoase, şi a salutat cu entuziasm revoluţia de la 1848. Au colaborat la ea personalităţi din toate provinciile locuite de români: Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Ionescu de la Brad, Andrei Mureşanu, iar difuzarea ei peste munţi s-a realizat de librarul Iosif Romanov din Bucureşti .

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Foaie_pentru_minte,_inim%C4%83_%C8%99i_literatur%C4%83

Foaie pentru minte, inimă şi literatură, revistă săptămânală cu caracter cultural, apărută la Braşov între 2 iulie 1835 şi 24 februarie 1865 (cu unele întreruperi). Iniţial a fost condusă de George Bariţ, apoi de Andrei Mureşanu iar începând cu 1850 de Iacob Mureşanu. În paginile ei a publicat George Bariţ Proclamaţia de la Izlaz. A fost supliment al „Gazetei de Transilvania”, ambele distribuindu-se într-un abonament comun.

Publicaţia a jucat rol cardinal în dezvoltarea conştiinţei naţionale şi în pregătirea unităţii culturale şi politice a tuturor românilor. În paginile ei au fost dezbătute, dintr-un unghi de vedere în general iluminist, chestiuni ca: emanciparea culturală şi politică a poporului român, ridicarea lui economică, rolul educativ şi cetăţenesc al teatrului, necesitatea unei bune organizări a învăţământului, lupta pentru unitatea şi cultivarea limbii şi pentru propăşirea literaturii originale, stimularea culegerilor folclorice, etc.

A fost tipărită în caractere chirilice la tipografia lui Johann Goettl, apoi în semichirilice iar din 11 ianuarie 1856, în alfabet latin. Autorităţile austro-ungare o suspendă în repetate rânduri.

Revista a dus o îndrăzneaţă campanie împotriva despotismului, în numele ideilor generoase, şi a salutat cu entuziasm revoluţia de la 1848. Au colaborat la ea personalităţi din toate provinciile locuite de români: Ion Heliade-Rădulescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion Ionescu de la Brad, Andrei Mureşanu, Iancu Văcărescu, Anton Pann, C. A. Rosetti, V. Bumbac, Alexandru Papiu-Ilarian, Aron Pumnul, Vincenţiu Babeş, I. G. Sbiera, Mircea V. Stănescu, etc.

După 1990 a mai apărut în câteva rânduri ca supliment al Gazetei de Transilvania.

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964
• Răduică, Georgeta, Dicţionarul presei româneşti (1731 - 1918), Editura Ştiinţifică, Bucureşti, ISBN 973-44-0123-8

Adus de la "http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Foaie_pentru_minte,_inim%C4%83_..."