Evenimente organizate pentru a marca Ziua Limbii Române în Republica Moldova

[altmariusplus]

Publicat: Joi, 28 August 2014

Ziua Limbii Române Congresul Internațional al Eminescologilor, ediția a III-a Chișinău  2014

Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Științe, Centrul Academic Internaţional Eminescu, Asociaţia Naţională a Oamenilor de Creaţie din Moldova, pentru a marca Ziua Limbii Române, organizează a treia ediție a Congresul Mondial al Eminescologilor, ce urmează să se desfășoare în perioada 3 – 4 septembrie, la Academia de Științe a Moldovei.

Întrunind eminescologi importanți din România, Italia, China, Ucraina, Turcia, Slovacia, Albania și Bulgaria, Congresul are drept obiectiv principal crearea unui program bine sistematizat de promovare a operei și personalității lui Mihai Eminescu în întreaga lume, aprofundarea studiului acestora, informarea reciprocă a eminescologilor asupra exegezelor apărute în ultimul timp.

Cu această ocazie, vor susţine alocuţiuni de deschidere Nicolae TIMOFTI, preşedinte al Republicii Moldova,Acad.Gheorghe DUCA, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Acad. Mihai CIMPOI, preşedinte al Congresului și Acad. Valeriu Matei, directoralInstitutului Cultural Român Mihai Eminescu la Chişinău.

Inaugurarea lucrărilor Congresului Mondial al Eminescologilor, ediția a III-a,  va avea loc miercuri, 3 septembrie 2014 ora 10.00, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 1)

Conferința Internațională „Limba Română – limbă a integrării europene“
  
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Institutul de Filologie a Academiei de Științe a Moldovei, organizează, pentru a marca Ziua Limbii Române, conferința internațională „Limba Română – limbă a integrării europene“, desfășurată în perioada 30 august – 1 septembrie, la Academia de Științe a Moldovei (AŞM) și la alte 16 instituții de învățământ superior din Republica Moldova. Invitați: acad. Eugen Simion (România), m.c. Ileana Mălăncioiu (România), Horia Zilieru (România), Milan Nenadic (Serbia), Ileana Ursu (Serbia), Cornel Munteanu (România), Eugen Uricaru (România), Bogdan Creţu (România).  
 

Academia de Ştiinţe a Moldovei
Institutul de Filologie
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău
 
PROGRAMUL Conferinţei Internaţionale Limba română – limbă a integrării europene, 30 august – 1 septembrie 2014
 
30 august
 
8.00 – 23.00 Întâmpinarea şi cazarea oaspeţilor
10.30 – Prelegere susţinută de poetul Horia Zilieru la Palatul Republicii în cadrul deschiderii anului de învăţământ la Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene „Constantin Stere”
 
 
31 august
 
9.30 – Şedinţă solemnă consacrată Sărbătorii Naţionale „Limba noastră cea română”, Sala azurie, AŞM (bd. Ştefan cel mare şi Sfânt, 1, parter)
10.30 – Depuneri de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
12.00 – Dezvelirea monumentului Poeţii Unirii: Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu (comuna Truşeni)
 
 
1 septembrie
10.00 – 12.00  Prelegeri susţinute de savanţi filologi la universităţile din Republica Moldova:
acad. Eugen Simion (România) - Academia de Studii Economice din Moldova
acad. Mihai Cimpoi (România/ Republica Moldova) - Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Chişinău
m.c. Ileana Mălăncioiu (România) - Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
lector univ. Bogdan Creţu(România) - Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
Eugen Uricariu(România) - Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chişinău
dr. conf. Galaction Verebceanu (R. Moldova) - Universitatea de Stat din Moldova
dr. hab. conf. Vasile Bahnaru (R. Moldova) - Academia de Administraţie Publică de pe lângă Preşedinţia Republicii Moldova
dr. conf. Ana Vulpe (R. Moldova) - Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul
dr. hab. conf. Inga Druţă (R. Moldova) - Universitatea Agrară de Stat din Moldova
Ileana Ursu(Serbia) - Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău
Milan Nenadic (Serbia) - Universitatea Tehnică a Moldovei
dr. hab. prof. Elena Constantinovici (R. Moldova) - Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova
dr. univ. conf. Vasile Cujbă (R. Moldova) - Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău
dr. hab. prof. Cornel Munteanu (România) - Universitatea Liberă Internaţională din Moldova
dr. hab. prof. Anatol Gavrilov - Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova

Expoziția „Lupta cu inerția - Poeții generației '60” la Biblioteca Națională a Republicii Moldova
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău,  în parteneriat cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, organizează, pentru a marca Ziua Limbii Române, expoziția „Lupta cu inerția - Poeții generației '60”. Evenimentul va avea loc duminică, 31 august a.c., orele 12.00, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Alcătuită din 25 de bannere, expoziția cuprinde o selecție semnificativă din opera poetică a generației din care fac parte poeți de pe ambele maluri ale Prutului, începând cu Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Leonid Dimov, Ioanid Romanescu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Victor Teleucă, Liviu Damian, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Pavel Boțu și terminând cu Gheorghe Pituț, Ileana Mălăncioiu, Petre Stoica, Petru Cărare, Constanța Buzea, Grigore Hagiu, Ion Vatamanu ș.a.
 
Generația '60 își are rădăcinile în epoca brutală, neguroasă, dogmatică, dominată de proletcultism a perioadei debutului lui Nicolae Labiș, considerat drept ”primul lider autentic al literaturii postbelice”, a cărui moarte dramatică va marca destinul literaturii române în următoarele decenii. Al doilea moment are ca reper debutul editorial relativ târziu al lui Nichita Stănescu (la vârsta de 28 de ani) cu volumul Sensul iubirii, urmat de debutul lui Marin Sorescu din 1964, cu volumul Singur printre poeți, debuturi care anunță o altă etapă a luptei cu inerția, cea legată de revoluționarea limbajului poetic. Un  fenomen similar a avut loc și pe malul stâng al Prutului, odată cu intrarea în arena literară a generației lui Grigore Vieru. Și aici canoanele au fost sparte, fiind pregătit terenul pentru evenimentele ce urmau să se desfășoare la sfârșitul anilor optzeci, trecerea la alfabetul latin și decretarea limbii române ca limbă oficială. „Vieru şi generaţia sa reprezintă  pentru această provincie românească năpăstuită mereu de istorie – spune acad Eugen Simion - ceea ce a fost la începutul secolului generaţia lui Goga, pentru Transilvania. Similitudinea de destin are şi o prelungire în plan poetic. Sub presiunea circumstanţelor, poezia se întoarce la un limbaj mai simplu şi îşi asumă în chip deliberat un mesianism naţional pe care, în condiţii normale, lirismul pur îl evită. Acest poet născut de miresmele şi durerile pământului său, aşezat ‐după o vorbă cunoscută ‐în calea răutăţilor, nu se ruşinează să‐şi poarte tragedia şi iubirea pe faţă.” Biografiile lor consună la unison cu aspiraţiile naţiunii pe care au reprezentat‐o. Calităţile şi slăbiciunile lor s-au suprapus peste cele ale poporului din care această generație face parte. De aici pleacă şi receptarea cu totul extraordinară a operei şi personalităţii mai multor reprezentanți ai acestei generații, cum ar fi Labiș. Nichita Stănescu, Grigore Vieru, Marin Sorescu ș.a.
 
Inserțiile lirice ale poeților aparținând generației ’60 sunt dublate de ilustrațiile grafice ce poartă semnătura unuia din cei mai mari artiști plastici contemporani, regretatul grafician Marcel Chirnoagă, despre care criticul de artă Pavel Șușară afirma că „a adus în grafica româneasca un anumit tip de imaginar sălbatic, o feerie a grotescului” și că „a avut curajul să sfideze normele, mai mult sau mai puțin valide, ale graficii care merge mai mult pe limbaj decât pe narație retorică.”