Eroii din Primul Război Mondial (XXI): Ciugheş

[altmariustotal catolic]

http://www.ercis.ro/actualitate/viata.asp?id=201805089

Ciugheş

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război). 
 

Ciugheş

Status animarum din anul 1840 al Parohiei Pustiana, menţionează, printre alte filiale, şi localitatea Ciugheş ("Csüges"), sat la hotarul Transilvaniei pe moşia lui Ghika, "la 12 ceasuri depărtare de Pustiana", având capelă închinată Preasfintei Fecioare Maria "a Zăpezii". Pe atunci comunitatea catolică număra 32 de familii cu 144 credincioşi.

Parohia Ciugheş a luat fiinţă în anul 1941, prin dezmembrare de la Parohia Dărmăneşti[1].

La 15 august 1916, clopotele din toată ţara anunţau intrarea României în război de partea Antantei, pentru a dobândi Ardealul. Trupele româneşti, într-un entuziasm general, trec Carpaţii. După două luni, sunt nevoite să se retragă, fiind înfrânte crunt la Turtucaia şi pe Valea Jiului. Guvernul se retrage la Iaşi. Încep vremuri grele pentru ţară. Satele de pe Valea Trotuşului sunt nevoite să se refugieze. Ciugheşenii părăsesc în grabă agoniseala de o viaţă: casă, masă, vite şi se refugiază în jurul Moineştiului sau Bacăului. Doi ani va dura această cruntă bejenie. Mulţi vor muri de tifos şi din cauza condiţiilor mizere de trai. Cei care au reuşit să se reîntoarcă în sat au găsit prăpăd: case ruinate sau arse, biserica cu pereţii coşcoviţi şi igrasie fusese transformată în atelier de cizmărie a armatei.

Pe câmpurile de bătălie ale Mărăştiului, Mărăşeştiului, Oituzului, Cireşoaiei, mulţi tineri catolici din Ciugheş au scris cu sângele lor dragostea faţă de patrie. În arhiva parohiei se află numele eroilor satului din Primul Război Mondial.

Lista eroilor din satul Ciugheş:

1. Gheorghe Paliştan
2. Anton Paliştan
3. Neculai Ţuvec
4. Ioan Iojă
5. Ioan Tonoaie
6. Gheorghe Codreanu
7. Amagdei Jojă
8. Gheorge Domoş
9. Ion Ciasar
10. Ianoş Iacob
11. Anton Noghi-Ianoş
12. Petrea Crăciun
13. Ioan Boţoni
14. Ion Ţuvec
15. Nicolae Bolog
16. Gheorghe Noghi-Ianoş
17. Gheorghe Palpetroaie
18. Petrea Grosu
19. Ion Codreanu
20. Ion Afilipoaiei
21. Ion Imbrea
22. Gheorghe Homoş
23. Iojă Hălănei
24. Petrea Amagdei
25. Petrea Lupaş
26. Toader Palferenţ
27. Dumitru Biri
28. Gheorghe Amagdei.

Aproape de gara din Ciugheş se află un monument construit de către veteranii de război în cinstea eroilor din cele două Războaie Mondiale. Monumentul, flancat de două tunuri, cu o cruce în vârf, nu conţine numele eroilor. În schimb, sunt sculptate următoarele cuvinte: "În amintirea eroilor din cele două răzb. mondiale. 1916-1918, 1941-1945. Veşnică recunoştinţă".

Tot pe teritoriul Parohiei Ciugheş, la circa 50 m de intrarea în localitatea Ghimeş, pe o colină în mijlocul unei grup de brazi, se găseşte mormântul sublocotenentului Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu.

Societatea "Cultul Eroilor" a construit, în anul 1924, un monument din beton, înalt de 2,70 m, cu o cruce în vârf. Placa de marmură poartă următoarea inscripţie: "Sublocotenent Emil Rebreanu spânzurat de unguri, la 14 mai 1917 pentru că a vrut să treacă în rândul armatei române să lupte pentru întregirea neamului. Patria recunoscătoare nu l-a uitat".

Viaţa eroică a acestui sublocotenent este evocată în romanul Pădurea spânzuraţilor, autor fiind chiar fratele acestuia - Liviu Rebreanu. Familia Rebreanu este de confesiune greco-catolică, originară din Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud: o localitate cu o tradiţie sănătoasă. Fiecare familie avea copii mulţi - minim şapte. Eroul Emil Rebreanu era al şaptelea din cei unsprezece fraţi.

În cinstea eroului, a fost construit în acelaşi loc, în anul 2012, un alt monument care poartă chipul sublocotenentului, iar pe soclul circular pot fi citite următoarele cuvinte: "România nu poate fi întreagă fără Ardeal. România nu poate fi mare fără jertfă".

Pe o latură a noului monument se află chipul eroului, iar pe cealaltă parte o scenă de luptă, stema României, şi următoarea inscripţie: "Existenţa unui popor nu se discută, ci se afirmă".

Pr. Fabian Doboş 
Nicu Baltă

Notă 
[1] www.ercis.ro [accesat la 23.04.2018].