În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea a II-a, dedicată unor personalități care au făcut cinste României la nivel mondial. Emisiunea de mărci poștale Români Celebri II va fi disponibilă începând de marți, 17 iulie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.
Emisiunea este alcătuită din nouă timbre, pe care sunt reproduse portretele unor personalități de marcă: Cella Delavrancea (1,10 lei), Dimitrie Paciurea (1,40 lei), Victor Brauner (1,60 lei), George Apostu (2,60 lei), Elvira Popesco (2,90 lei), Marcel Iancu (5 lei), Dimitrie Cantemir (11,50 lei), Nicolae Iorga (12 lei) și Nicolae Titulescu (19 lei).
Cella Delavrancea (1887-1991) a fost pianistă, scriitoare și publicistă, o personalitate a culturii române în secolul al XX-lea. Fiică a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, a crescut, după propriile mărturii, „într-o familie în care se vorbea numai despre literatură, artă și muzică”. Activitatea literară a Cellei Delavrancea a început în anul 1929, când a debutat în revista Bilete de papagal, condusă de Tudor Arghezi. Ulterior a colaborat cu toate revistele culturale importante ale vremii. În 1987, a fost primul artist român care a participat la aniversarea propriului Centenar, printr-un concert de gală, la Ateneul Român.
Dimitrie Paciurea (1873-1932) a fost un reper în sculptura monumentală, un artist apreciat la nivel internațional pentru spiritul său inovativ. Artistul român a depășit rigorile epocii, renunțând la regulile academismului, în favoarea unei abordări suprarealiste a artei. Dimitrie Paciurea a fost profesor la Școala Națională de Arte Frumoase din București, fiind un deschizător de drumuri pentru artiști precum Ion Irimescu, Oscar Han sau Ion Jalea.
Victor Brauner (1903-1966) a fost unul dintre importanții pictori suprarealiști ai lumii, iar lucrările sale se regăsesc în marile galerii de artă. A studiat pictura la Școala de Arte Frumoase din București, însă nu s-a acomodat în peisajul artistic local, datorită viziunii sale moderniste. Victor Brauner s-a regăsit cel mai bine în ideile suprarealismului francez teoretizate de scriitorul André Breton, iar în pictura și grafica sa a prezentat o lume decadentă, o societate obtuză și alienată. Lucrările sale au scandalizat de multe ori publicul, valoarea artistică fiindu-i recunoscută abia după moarte. Brauner este al doilea, după Constantin Brâncuși, în ordinea celor mai bine cotați artiști plastici români.
George Apostu (1934-1986) a fost unul dintre valoroșii sculptori români ai secolului trecut. George Apostu s-a inspirat mai ales din arta populară românească, fiind comparat cu Brâncuși. Unul dintre cele mai cunoscute cicluri ale sale este Tatăl și Fiul, o prelucrare sculpturală a vechiului motiv al „arborelui vieții”.
Elvira Popesco (1894-1993) a fost o mare actriță franceză de origine română. S-a născut la București și a studiat Conservatorul de Artă Dramatică. După absolvire, a fost angajată la Teatrul Național din Capitală. Faima de pe marile scene franțuzești a fost confirmată de o prestație deosebită pe platourile de filmare. A jucat în filme celebre, alături de mari actori ai timpului: Claudia Cardinale, Vittorio de Sica, Jean Marais, Orson Welles, Alain Delon etc. Până la o vârstă înaintată a continuat să țină un salon în Paris, vizitat de artiști sau personalități publice, precum Guy de Rotschild, Jacques Chirac, Pierre Cardin sau Valéry Giscard d’Estaing. În 1993 a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.
Marcel Iancu (1895-1984) a fost pictor, grafician și arhitect, unul dintre animatorii artei de avangardă la nivel mondial. Marcel Iancu s-a impus ca un arhitect al modernității urbanistice. A proiectat peste 40 de clădiri în București, cu influențe de cubism și constructivism. Vilele ridicate de Marcel Iancu au o arhitectură funcționalistă, renunțând la simetrie și ornamente. El introduce casele cu fațada simplă și acoperișul-terasă, acoperișul în pantă și terasa-hublou. În 1941, artistul s-a mutat în Palestina, iar după Al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca profesor și animator cultural în noul stat Israel.
Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost cărturar umanist și domnitor al Moldovei (1693, 1710-1711), o personalitate remarcabilă, care s-a afirmat ca scriitor, filosof, istoric, lingvist și etnolog. A avut acces la toate scrierile importante ale timpului, fiind cunoscător a 12 limbi străine, printre care greaca, latina, slavona, araba, turca, persana, italiana și franceza. În 1714 a devenit primul român membru al Academiei din Berlin, la propunerea marelui filosof Gottfried Wilhelm Leibniz.
Nicolae Iorga (1871-1940) a fost cărturar și om politic, o personalitate remarcabilă a vieții culturale românești. Iorga s-a numărat printre marii gazetari ai vremii, articolele sale fiind foarte influente în societate. Din punct de vedere literar a fost teoretician al sămănătorismului, curent care promova valorile naționale tradiționale și folclorice și milita pentru necesitatea culturalizării țărănimii. Nicolae Iorga s-a implicat și în viața politică, iar în perioada 1931-1932 a fost prim-ministru.
Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost diplomat şi om politic al României. Un excelent orator, a făcut studii la Paris, unde a obținut doctoratul în Drept (1905). S-a implicat în viața politică în Partidul Conservator-Democrat, fiind unul dintre oamenii politici care au militat pentru intrarea României în Primul Război Mondial. În timpul negocierilor de Pace a susținut cauza României, fiind semnatar, alături de dr. Ion Cantacuzino, al Tratatului de la Trianon, cu Ungaria. Din 1921 a fost reprezentat permanent al României la Liga Națiunilor. Între 1931 și 1932 a fost președinte al acestei importante instituții internaționale, fiind singurul român care a avut o asemenea demnitate, dar și singurul diplomat care a avut două mandate la conducerea Ligii. Titulescu s-a luptat la nivel internațional pentru păstrarea granițelor consfințite de Tratatul de Pace. A fost ministru de Externe în trei mandate, în perioada 1928-1936, împotrivindu-se ascensiunii regimurilor de dreapta în Europa. Academia Română l-a ales membru în anul 1935, iar conferințele sale au fost audiate în amfiteatrele unor mari universități, precum Oxford sau Cambridge.
Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă, bloc de 3 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrată și bloc de 9 timbre diferite în carnet filatelic.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius