Egal - Artă şi feminism în România modernă

[altmariusart2]

Publicat: Vineri, 01 Ianuarie 2016

La Muzeul Naţional de Artă al României, în Corpul Ştirbei, la parterul Galeriei Naţionale ne atrage atenţia o expoziţie dedicată picturii şi sculpturii, în exclusivitate artelor executate de femeile care au activat în acest domeniu de creaţie.

Titlul manifestării semnalează existenţa în plan social a unei probleme importante, cea a egalităţii între bărbat şi femeie, egalitate la care s-a ajuns cu greutate şi în zona artei. 

La începutul veacului al XX-lea activitatea femeii-artist era desconsiderată. Creaţia artistelor se afla sub semnul prejudecăţilor de tot felul. Maternitatea părea a fi singura zonă în care femeia putea să se manifeste cu un oarecare succes. Chiar artişti semnificativi pentru fenomenul plastic al primei jumătăţi a veacului trecut, combăteau rolul femeii în artă. În aceste condiţii- deloc propice dezvoltării şi afirmării femeii în societatea artistică- trebuie înţeleasă asociaţia feministă care le-a avut în 1914 ca iniţiatoare pe Olga Greceanu, Cecilia Cuţescu Storck şi Nina Arbore.

Expoziţia Egal. Artă şi feminism în România modernăurmăreşte deopotrivă, firul evenimentelor care ţin de o istorie a feminismului în acea perioadă, mult prea puţin cunoscută la noi, ca de altfel şi creionarea prin lucrările expuse a unor viziuni estetice concludente pentru arta vremii. Vârsta foarte tânără la care au dispărut unele dintre artiste (spre exemplu- Nadia Grossman Bulighin) este o posibilă motivaţie de luat în calcul, în necunoaşterea lor, dar nu singura. Mai semnificativ ne apare faptul, semnalat de Valentina Iancu, organizatoarea expoziţiei- că instituţiile muzeale nu au achiziţionat lucrări semnate de artistele active în prima jumătate a secolului al XX-lea. În compensaţie descoperim -cu plăcere şi recunoştinţă- că alta a fost atitudinea colecţionarilor de artă, mult mai deschişi fenomenului plastic şi prin urmare, şi artistelor din epocă. Şi pictoriţe precum, Michaela Eleutheriade, Merica Râmniceanu ori Margareta Rădulescu sunt mai cunoscute publicului iubitor de frumos prin intermediul colecţiilor de artă.

Pentru a putea rezolva cât mai bine tematica expunerii –artă şi feminism în România modernă, demersul de cercetare (în vederea obţinerii unor opere pentru mai buna exemplificare) a inclus şi familiile artistelor cuprinse în conceptul expoziţional.

Prin urmare, la secţiunea pictură se pot vedea lucrări de: Maria Ciurdea Steurer, Cecilia Cuţescu Storck, Elena Popea, Nina Arbore, Olga Greceanu, Rodica Maniu, Merica Râmniceanu, Nadia Grossman Bulighin, Lola Schmierer Roth, Nutzi Acontz, Lucia Demetriade Bălăcescu, Margareta Sterian, Mina Byck Wepper, Michaela Eleutheriade, Magdalena Rădulescu, Florenţa Pretorian.

Iar sculpturile alese spre mai buna înţelegere a temei expoziţionale sunt semnate de: Miliţa Petraşcu, Margareta Cossaceanu Lavrillier, Irina Codreanu, Teodora Cernat Pop, Celine Emilian.

În plus, grafica de şevalet expusă pe simeze şi realizată fie de pictoriţe, fie de sculptoriţe, completează în mod fericit expoziţia.

Manifestarea poate fi citită pe câteva paliere. Unul dintre acestea ar fi cel al tematicii. Bogată, aceasta se dovedeşte a fi aceeaşi cu cea abordată de bărbaţii artişti. Peisajele, portretele, maternităţile, nudurile sunt compoziţii pe care le întâlnim şi în creaţia confraţilor bărbaţi. Apoi, în tendinţele creatoarelor sesizăm aceleaşi interese asupra cărora s-au oprit şi bărbaţii-artişti, lor contemporani, tendinţe care acoperă o plajă largă, de la impresionism şi postimpresionism până la cubism. În privinţa sensibilităţii manifestate în artă, nu aflăm vizual acel ceva care să diferenţieze plastic-expresiv opera unei artiste de creaţia unui artist.

Iată, prin urmare, suficiente motive pentru a nu parcurge expoziţia aceasta cu prejudecata ori cu sentimentul că vedem o artă marcată de eventualele slăbiciuni ori neputinţe ale femeii care a creat-o.

În completarea expoziţiei vine catalogul, important instrument de lucru care adună în paginile sale informaţii, studii şi fotografiile lucrărilor aflate în expunere, destule dintre acestea prezentate publicului pentru prima dată.

 

Roxana Păsculescu