Prima eclipsă a anului 2015 are loc vineri, 20 martie și este observabilă și de pe teritoriul României. Este o eclipsă totală de Soare vizibilă de la Polul Nord și parțial observabilă din Europa, nordul Africii și vestul Asiei, potrivit site-ului www. astro-info.ro.
Eclipsă parțială de Soare vizibilă de pe teritoriul României — 4 ianuarie 2011
Foto: (c) Simion MECHNO / Arhiva AGERPRES
O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece prin umbra Pământului și acoperă parțial sau total discul solar. Eclipsele totale de Soare sunt foarte rare, putând fi observate, în același loc de pe suprafața Pământului, o dată la 200-300 de ani. Încă din antichitate babilonienii au învățat cum să calculeze producerea eclipselor, iar învățatul grec Thales din Milet a reușit să prevadă eclipsa de Soare produsă în anul 585 î.Hr., în Asia Mică. S-a observat că aceste fenomene se repetă la un interval de aproximativ 18 ani, 11 zile și 7 ore. 
Faze ale eclipsei parțiale de Soare — 4 ianuarie 2011
Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES
Pentru România, fenomenul reprezintă principala eclipsă de Soare vizibilă din țara noastră până în anul 2020 și eclipsa cu cea mai mare magnitudine până în anul 2027.
În țara noastră, această eclipsă parțială de Soare debutează la ora 10:40 în vestul țării, la ora 10:56 fiind în desfășurare în întreaga țară la altitudinea de aproximativ 40 de grade. Maximul eclipsei se produce în jurul orei 11:55, iar fenomenul se încheie la ora 13:05, având o durată medie de două ore și 20 de minute.
În București, începe la ora 10:48, are maximul la 11:55 și se termină la ora 13:04, cu o acoperire a Soarelui de 43%, potrivit cercetătorului Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din București. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcție de locul observației, fiind mai scăzută în sudul țării și mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a discului solar va fi cuprins între 40 și 55%.
Pentru urmărirea eclipsei de Soare, medicii recomandă utilizarea ochelarilor de protecție, întrucât există riscul orbirii din cauza luminii puternice. 
Eclipsă totală de Soare vizibilă din România — Câmpulung — 11 august 1999
Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / Arhiva AGERPRES
Următoarea eclipsă parțială de Soare vizibilă din România se va produce peste cinci ani, la 21 iunie 2020.
Alte eclipse de Soare, de dată mai recentă au avut loc la 4 ianuarie 2011 și la 29 martie 2006. Durata acesteia din urmă a fost de două ore și 25 de minute pentru București. Acoperirea maximă a Soarelui a fost de 80% în sud-estul țării și de 65% în vestul României. 
Eclipsă totală de Soare — 11 august 1999
Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / Arhiva AGERPRES
Cea mai spectaculoasă eclipsă totală de Soare, vizibilă din România, numită și "eclipsa secolului XX", s-a produs la 11 august 1999 și a fost una dintre cele mai scurte din istorie. Soarele a fost acoperit de lună timp de două minute și 23 de secunde. România a fost punctul de maximă vizibilitate a eclipsei în Europa. Bucureștiul a fost singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate și s-a aflat în zona de maximum la ora 14:07. 
Eclipsă totală de Soare vizibilă din România — 11 august 1999
Foto: (c) Artur MUSTAȚĂ / Arhiva AGERPRES
Eclipsa de Soare din 1999 a fost vizibilă în Europa pe o diagonală lată de aproape 100 kilometri, ce a pornit din nord-vestul continentului până în sud-estul acestuia, traversând Anglia, Franța, Germania, Ungaria, țările din fosta Iugoslavie, România, Bulgaria și Turcia. 
Eclipsă totală de Soare vizibilă din București — 11 august 1999
Foto: (c) Sorin LUPȘA / Arhiva AGERPRES
Cele mai bune puncte de observație au fost cele turistice: Munții Parâng și Retezat, Valea Oltului, Mangalia, București, Arad și Timișoara. De altfel, pe teritoriul României s-a produs cea mai mare acoperire a Soarelui, de 103%, umbra Lunii acoperind astfel o zonă puțin mai mare decât discul solar. Tot la noi în țară s-a înregistrat și cea mai mare înălțime a Soarelui în timpul eclipsei, 59 de grade. 
Eclipsă totală de Soare vizibilă din Câmpulung — 11 august 1999
Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / Arhiva AGERPRES
Spectacolul astronomic extraordinar al sfârșitului de mileniu, cel mai mediatizat din lume, a fost urmărit în cadrul Cupolelor Observatorului Astronomic de președintele României, Emil Constantinescu, alături de personalități internaționale din domeniul astronomiei.
Directorul Agenției Naționale pentru Spațiu și Aeronautică (NASA), Danniel Sanil Goldin, a efectuat o vizită în România pentru a vedea eclipsa de Soare. Tot cu acel prilej, celebrul tenor italian Luciano Pavarotti a concertat în Piața Constituției din București.
Oamenii și-au luat zile libere și s-au deplasat în zonele despre care s-a anunțat că eclipsa va putea fi văzută perfect.
Momentul a fost marcat de Banca Națională prin emiterea de monede și bancnote. Mai exact, a fost emisă o monedă cu valoarea nominală de 500 de lei și o bancnotă din polimeri cu valoarea nominală de 2.000 de lei, prima bancnotă din polimeri emisă în țara noastră dar și în Europa.
Pentru comemorarea acestui eveniment, în anul 1998 Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală, cu valoarea nominală de 1.100 lei. 
Eclipsă totală de Soare vizibilă de pe teritoriul României—15 februarie 1961; București — zona Gara de Nord
Foto: (c) ZAHARESCU / Arhiva AGERPRES
O altă eclipsă totală de Soare vizibilă din țara noastră a avut loc la 15 februarie 1961. Durata acesteia a fost de două minute și 30 de secunde și a traversat România la sud de Drobeta Turnu-Severin, Pitești, Târgoviște, Ploiești, Brăila, linia centrală situându-se tangentă la granița sudică a țării. 
Eclipsă totală de Soare vizibilă de pe teritoriul României—15 februarie 1961; București — zona Sala Palatului
Foto: (c) Alexandru IONESCU / Arhiva AGERPRES 
Eclipsă totală de Soare vizibilă de pe teritoriul României—15 februarie 1961; București — zona Sala Palatului
Foto: (c) Maria POSTELNICU / Arhiva AGERPRES
În Capitală, a început la ora 8:43 și a ajuns în faza maximă la 9:54.
Atunci, fâșia de umbră ce traversase țara a fost mai scurtă, pe direcția Zimnicea-București-Constanța, dar nu a putut fi bine observată nici de populație și nici măcar de astronomii profesioniști, din cauza norilor. 
Eclipsă totală de Soare vizibilă de pe teritoriul României—15 februarie 1961; București — zona Sala Palatului
Foto: (c) Alexandru IONESCU / Arhiva AGERPRES
În spațiul românesc, prima consemnare a unei eclipse de Soare apare în Cronica lui Azarie și a avut loc în 1386.
AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, redactor arhivă foto Mihaela Tufega, editor: Horia Plugaru)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius