După șase ani de război, speranțe de pace în Siria

[altmariustotal catolic]

După șase ani de război, speranțe de pace în Siria: mons. Mario Zenari, nunțiu apostolic la Damasc

http://ro.radiovaticana.va/news/2016/03/29/pace_%C3%AEn_siria_mons_...

29 martie 2016. Siria a trăit cel de-al șaselea Paște pe timp de război. Armistițiul și colocviile de la Geneva reprezintă o rază de lumină pentru populația atât de greu încercată, după cum explică nunțiul apostolic la Damasc, mons. Mario Zenari, în interviul acordat colegului nostru Paolo Ondarza:

 

Mons. Zenari: "De șase ani, Paștele se celebrează în Siria într-un climat de război, chiar dacă anul acesta se are impresia că se întrezărește capătul tunelului. Există semnale care încurajează speranța, acestea fiind reprezentate de încetarea ostilităților într-o anumită parte a teritoriului, acord care a rezistat destul de bine de trei săptămâni. A nu mai fi sub bombe este deja o mare mângâiere. De asemenea, un alt semnal pozitiv este distribuirea de ajutoare umanitare care a început și în zonele cu acces dificil, unde trăiesc circa 4 milioane și jumătate de persoane și, de asemenea, desfășurarea la Geneva a colocviilor de pace, destinate găsirii unei soluții politice."

Întrebat în legătură cu negocierile indirecte ce se desfășoară la Geneva, eveniment trăit ca pe un semn de speranță, nunțiul apostolic la Damasc a spus:
Mons. Zenari: "Aș spune că este necesară ajungerea la o soluție politică, cu ajutorul comunității internaționale, căci doar printr-o soluție politică adecvată  vor fi înlăturate situațiile devastatoare. Este nevoie urgentă de această soluție politică, la care trebuie ajuns cu ajutorul comunității internaționale. Nu este o cale ușoară, este un urcuș, însă toate părțile își dau seama că nu există o altă ieșire."

Referitor la mărturia dată de comunitatea creștină din Siria, la catolicii care au trăit și în acest an Sărbătoarea Învierii Domnului sub amenințarea bombelor, nunțiul apostolic Mario Zenari a evidențiat:
Mons. Zenari: "Este un Paște marcat încă de răni, iar suferința este transversală. Sirienii au trăit pentru a șasea oară Vinerea Sfântă purtând pe umeri o cruce foarte, foarte grea, mai ales gândindu-ne la atât de numeroasele victime, la cei peste zece mii de copii morți în timpul acestui război, fie sub dărâmături, fie din cauza armelor de foc sau pentru că s-au înecat în mare; să ne gândim la numeroșii copii traumatizați din cauza violenței la care au fost martori și la care au fost supuși. De aceea, aș spune că sirienii continuă să trăiască o Vineri a Pătimirii. Ne rugăm și sperăm să fie ultima Vineri a Pătimirii, ne rugăm și sperăm ca această cruce a suferinței să-și piardă din greutate iar Siria să ajungă să trăiască Paștele, Învierea, după cei șase ani de trăire continuă a Vinerii Pătimirii".