Dragoş Sdrobiş despre „Universitate şi societate: şomajul intelectual în România interbelică”

[altmariusplus]

Mar 20th, 2015 | By admin | Category: Agenda de carte

Luni, 23 martie 2015, de la ora 17.00, în Sala de Consiliu a Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, în cadrul Serilor de istorie socială, va avea loc masa rotundă ”Universitatea şi societatea: şomajul intelectual în România interbelică”, pornind de la volumul cercetătorului Dragoş Sdrobiş, Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual ş..., apărut recent la Editura Polirom, în prestigioasa colecţie „Historia”. Vor dezbate, alături de autor, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prof. univ. dr. Zoltán Rostás şi dr. Ştefan Bosomitu. Moderator: lect. dr. Alexandru-Murad Mironov.

Eveniment organizat de Asociaţia Română de Istorie Socială (www.istoriesociala.ro) şi Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti.

„Cartea lui Dragoş Sdrobiş [Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică] aduce în atenţia noastră una dintre problemele cruciale ale României interbelice: contradicţia dintre aspiraţiile elitiste occidentalizante şi o structură socio-economică incapabilă să susţină şi să valorifice roadele efervescenţei creative din mediile intelectuale.” (Bogdan Murgescu)

Educaţia şi, implicit, universitatea, deşi promovau meritocraţia, s-au văzut în imposibilitatea de a-şi ţine promisiunile. Proiectată ca o formă de selector social, educaţia se transformă în sursă a disoluţiei sociale. Aceasta este în ultimă instanţă semnificaţia şomajului intelectual: dovada că educaţia era departe de a avea puterea de alocare a capitalului uman în societate.

Dornică să se desprindă de trecut, România se angajează după 1918 într-un proces de regenerare. Aspiraţia spre înnoire este vizibilă în toate domeniile, inclusiv în cel al politicilor culturale, care au drept scop schimbarea elitelor. Într-o societate agrară în care vechea elită era una aristocratică, eşecul învăţămîntului accesibil unor categorii mai largi de a primeni elita conduce la o reacţie antisistem a tineretului, la polemici privind rolul intelectualului şi la şomaj intelectual. Efectele ultime vor fi escaladarea naţionalismului şi diferite încercări de manipulare a noilor generaţii, de la mişcarea legionară la Străjeria lui Carol al II-lea şi, ulterior, la experimentul Serviciului Social creat de rege împreună cu Dimitrie Gusti.

Din cuprinsul volumului:

Modele intelectuale şi muncă intelectuală în modernitatea românească • Munca intelectuală în România interbelică: între „biurocratism” şi „surugiu la cuvinte” • Învăţămîntul superior în România interbelică: supraaglomerarea universităţilor, proletariat intelectual şi şomaj intelectual • Studenţimea interbelică: de la mişcare protestatară la mişcare revoluţionară? • Serviciul Social al Tineretului în România (1938-1939)

Dragoş Sdrobiş este doctor în istorie al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj‑Napoca. Are ca domenii de interes istoria universităţii în România interbelică, educaţia superioară şi piaţa muncii, capitalul uman, istoria intelectuală, sociologia istorică, istoria socială. A publicat articole în reviste de specialitate, precum şi capitole în volume colective, dintre care amintim „Politici culturale şi modele intelectuale în România. Cîteva precizări conceptuale”, în Lucian Nastasă, Dragoş Sdrobiş (ed.), Politici culturale şi modele intelectuale în România (2013), şi „Părăsirea Boemei şi încarnarea Utopiei. Studenţimea interbelică, Dimitrie Gusti şi Serviciul Social obligatoriu”, în Zoltán Rostás (coord.), Universitatea interbelică a sociologilor gustieni (2014).