DOINA BADEA…Mai spune-mi că nu m-ai uitat…

[altmariusmusic]

Publicat: Ieri, 15:35

http://www.radioromaniacultural.ro/doina_badeamai_spune_mi_ca_nu_m_...

DOINA BADEA. Una dintre vocile formidabile ale muzicii uşoare româneşti din a doua jumatate a secolului trecut. Pentru generaţiile trecute de cincizeci de ani, ca şi pentru cele mai vechi, Doina Badea reprezenta  tipul de voce supremă, care nu are nevoie de suplimentul obligatoriu al  unui fizic menit să mascheze lipsuri muzicale.

Era o femeie a cărei frumuseţe amintea mai degrabă de asprimea tipului mediteranean (grecesc sau spaniol). Toţi, absolut toţi cei care o ascultau erau însă fascinaţi de timbrul grav, generos şi tandru, de o bogăţie  unică. Melodiile încredinţate de  compozitori emblematici – Henri Mălineanu, Vasile Veselovschi, George Grigoriu, Vasile V. Vasilache – se transformau, firesc, în şlagărele muzicii uşoare  autohtone: Ploaia şi noi, Tu, Cânta un matelot la proră, Mai spune-mi că nu m-ai uitat, se-ntorc vapoarele, Lacrimi de fericire, Vechiul pian, De unde ştii vioară tu…

Viaţa şi moartea i-au fost marcate de două mari cutremure. Născută în 1940 (anul primului mare cutremur din România contemporană), Doina Badea a murit tragic, în timpul cutremurului din 4 martie 1977, împreună cu soţul şi cei doi copii.

Sorina Goia

 

Doina Badea s-a născut la 6 ianuarie 1940, în  Craiova. După absolvirea cursurilor de la Școala Populară de Artă din Craiova, a colaborat  pentru un timp cu Corul Filarmonicii din oraşul natal. După alte colaborări cu teatre muzicale și de revistădebutează la Deva în 1960.

Trei ani mai târziu  este angajată la Teatrul “Constantin Tănase” din București; a avut foarte multe apariții la radio și TV și a făcut înregistrări pentru firma “Electrecord”. A participat la turnee peste hotare iar apariția sa la «Olympia» din Paris a fost unul din succesele sale de notorietate. A susținut recitaluri la Festivalul internațional «Cerbul de Aur» din 1968 și 1971.

Iată câteva declaraţii despre Doina Badea:

Avea, într-adevăr, un fel al ei propriu de a interpreta orice melodie, o rezonanță particulară a tonurilor. Nu semăna cu nimenea și nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea este o apariție singulară, căreia până și cei indiferenți îi recunosc unicitatea sa de nerepetat. Poate că și cei mai puțin cunoscători de muzică ușoară româneasco mai veche au auzit măcar o dată în viața cântecele “Cânta un matelot…”, compus de Vasile Veselovschi, pe versurile lui Ion Minulescu, și “Ploaia și noi”, de Vasile Vasilache Jr pe un text al Flaviei Buref. Sunt doar două dintre marile succese ale cântăreței, dacă nu ar fi avut interpretarea specială a Doinei Badea, acestea n-ar fi avut același impact.”Cum știa ea să furișeze în orice melodie ce i se încredința de compozitori o strună de melancolie multiplicată! Și ce interiorizare elegiacă dobândeau cântecele pe care le interpreta, făcând din ele succese răspândite în țara întreagă!(muzicologul George Sbârcea)

Sida Spătaru, soția regretatului Dan Spătaru, care a avut ocazia să o cunoască personal pe Doina Badea spune despre aceasta că: Am cunoscut-o la Restaurantul Măgura din Eforie. Băiatul ei era născut în aceeași lună cu Dana, fetița noastră. Eu am cunoscut-o acolo la mare, mergeam seara, dupa spectacolele unde cantau ea si Dan. Asa am cunoscut-o pe Doina Badea, pe soțul și pe copilul ei. Era o femeie simpatică. De multe ori pe scenă avea o apariție sobră, rece, dar în viața de zi cu zi era foarte draguță și pot să spun că era chiar o haioasă. În viața de toate zilele avea o căldură omenească nemaipomenită. Așa am cunoscut-o. Țin minte că era la o cură de slăbit și trebuia să mănânce pui. Și îi ziceam: «Ce cură de slăbire e asta, când tu mănânci pui prăjit?»… Era o gurmandă, cred că nu se putea abține de la mâncare, deși totdeauna avea grijă de silueta ei. Așa cum erau standardele pe atunci. Și se îmbrăca după cum erau regulile în privința aparițiilor pe scenă și la televizor.

Octavian Ursulescu spune despre marea artistă că: Este ca și cum ea s-ar întoarce din mormânt și eu aș avea șansa de a prezenta această cântăreață absolut remarcabilă care a marcat muzica ușoară româneasca înainte ca eu să încep activitatea aceasta de prezentator. Probabil că, în primul rând, eu aș fi foarte emoționat și aș fi în aceeași postura ca și spectatorii, nici eu n-aș cunoaște-o foarte bine și nici ei. Dar, oricum, un prezentator trebuie să se documenteze când iese la microfon, trebuie să fie «betonat» din punct de vedere al informației și să-l pună în valoare pe interpret. M-aș referi în primul rând la vocea ei excepționala, la un profesionalism remarcabil, așa cum mi-a fost relatat de alții. Din ceea ce am mai auzit, ce am mai citit despre ea, era o interpretă foarte serioasă, minuțioasăa în pregătirea fiecărei melodii, avea o seriozitate ardelenească, a școlii aceleia de la Deva, unde fusese o solistă oarecare de teatru de revistă de provincie până a devenit o mare cântăreață. Eu aș spune că ea se afla pe o culme a carierei până a intervenit nenorocirea ei. Ar mai fi făcut foarte multe, nu era la apusul carierei, dimpotrivă, era chiar pe vârful urcușului. Oricum, în ’77, Festivalul de la Mamaia fusese întrerupt abuziv de conducere, iar ea, care era o cântăreață de festival, ar fi avut de suferit. Doina Badea nu era ceea ce s-ar putea numi o cântăreață de turneu, de show, pentru că vocea ei era, fatalmente, mai mult pentru esteti, pentru oameni care apreciază vocea, dar ea nu putea capta foarte mult publicul. Avea un anumit gen și piesele cam de aceeași factură, mai serioasă, în schimb era cântăreață de concurs. Orice piesă de concurs încredințată ei, cum erau piesele acelea ample, festivaliere, cultivate și la San Remo, ea o conducea către premii

Obține premiul la Festivalul Național Mamaia 1963 pentru interpretarea melodiei «Spre soare zburăm» de George Grigoriu și un an mai târziu la același festival este premiată pentru interpretarea pieselor «Tu» deVasile Veselovschi și «Nimeni» de Henri Mălineanu.

(sursa: wikipedia)

 

 

 

 

 

 

 

 

[Camelia Ciovica]

Cred că mulți își amintesc versurile memorabile ale melodiei " Ploaia si noi":
"... ...nimic nu-i prea mult, nici prea greu,
Dacă vrem dragostea să dureze mereu"

[altmariusning]

La Multi Ani, doamna Ciovica, si bine ati revenit printre noi!
Intr-adevar, cintecele Doinei Badea imi trezesc o nostalgie a tineretii indefinibila... Pe linga "Ploaia si noi" mai era si "Cinta un matelot / la prora?\" si nu-mi ramine decit speranta ca nu se referea avant-la-lettre la un anumit personaj politic...

[Camelia Ciovica]

LA MULTI ANI FRUMOSI SI BUNI,pt dvoastra si pt toti membrii site- ului nostru!
Multa sanatate, bucurii si impliniri tuturor!