Din istoricul olimpiadelor moderne (14): Londra 1948

[Olympia]

Londra 1948

http://jo2012.antena3.ro/editii/londra-1948/descriere.html

Cunoscută sub numele de "Jocurile austerităţii" din cauza climatului economic şi a raţionalizărilor post război, ediţa a XIV-a a Olimpiadei a fost organizată de Londra între 29 iulie şi 14 august 1948, oraşul care câştigase licitaţia în 1939 pentru 1944, dar nu a organizat Jocurile din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

Din cauza dificultăţilor economice, organizatorii nu au mai construit stadioane noi, iar sportivii au fost cazaţi în case deja existente în lipsa unui Sat Olimpic. Jocurile Olimpice din 1948 au fost primele care au fost transmise în direct la televizor, deşi foarte puţină lume deţinea unul, şi au marcat prima apariţie a ţărilor sovietice.

La JO din 1948 au participat 59 de ţări şi 4.099 de sportivi care s-au întrecut în 136 de probe din 17 sporturi. Germania şi Japonia nu au fost ivitate să participe, fiind considerate responsabile pentru război. Uniunea Sovietică a ales să nu trimită niciun sportiv la Londra, deşi a primit invitaţia de a participa. Nici România nu s-a prezentat la Olimpiadă, acuzând situaţia dezastroasă a economiei după război.

Evenimente remarcabile

Atletismul a fost, din nou, vedeta spectacolului sportiv. Londra 1948 l-a consacrat pe pe alergătorul ceh Emil Zatopek, "omul locomotivă", care s-a remarcat prin uşurinţa cu care a luat aurul la 5.000 şi 10.000 de metri.

Maratonul a fost una dintre cele mai dramatice curse din istoria atletismului. După intrarea pe stadion, belgianul Etienne Gailly, care a condus aproape întreaga cursă, a început să se împleticească din cauza epuizării, a căzut de mai multe ori pe pistă, risipindu-şi avantajul. Argentinianul Delfo Cabrera a reuşit să recupereze, depăşindu-l pe belgian cot la cot cu britanicul Tom Richards. Cabrera a reuşit să se desprindă şi să termine cu 16 secunde în faţa reprezentantului gazdelor. Gaily şi-a adunat puterile pentru a termina pe locul trei.

Duncan White a devenit primul medaliat olimpic din Sri Lanka, după ce a terminat pe locul doi la 400 de metri garduri. Arthur Wint este primul jamaican medaliat cu aur, câştigând cursa de 400 de metri. El s-a clasat pe locul doi şi la proba de 800 de metri. Alice Coachman este prima femeie afro-americană care a câştigat o medalie, fiind, în acelaşi timp singura atletă americană cu o medalie de aur, obţinută la săritura în lungime.

Daneza Karen Hoff a câştigat prima întrecere de canoe pentru femei introdusă în programul Olimpiadei, iar americanul Bob Mathias a devenit cel mai tânăr câştigător al decatlonului, la 17 ani, stabilind recordul pentru cel mai tânăr atlet care câştigă la Olimpiadă. 

Pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice, probele de nataţie se desfăşoară într-o piscină acoperită. Empire Pool de lângă Wembley, era, însă, mai lungă decât standardul olimpic de 50 de centimetri şi a fost scurtată, oferind astfel un spaţiu în care au stat membrii juriului şi arbitrii. Tot la Londra au fost introduse bloc-starturile pentru pista de atletism.

La nataţie majoritatea probelor, atât masculine cât şi feminine au fost câştigate de sportivii americani, care s-au impus şi la baschet. Cicliştii au adus medalii olimpice Franţei şi Italiei, canoiştii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei şi Ungariei, boxerii Argentinei.

Clasament pe medalii

Clasamentul pe medalii a fost dominat, din nou, de Statele Unite, care au câştigat mai multe medalii de aur decât următoarele trei cele mai bune naţiuni. Americanii au plecat acasă cu 38 de medalii de aur, 27 de medalii de argint şi 19 medalii de bronz. Pe locul doi s-a clasat Suedia, care a câştigat 16 medalii de aur, 11 medalii de argint şi 17 medalii de bronz. A urmat Franţa cu 10 medalii de aur, 6 medalii de argint şi 13 medalii de bronz. 

Ţara gazdă s-a clasat pe locul 12 în clasamentul ţărilor pe medalii, cu doar 3 medalii de aur, 14 de argint şi 6 medalii de bronz.

Performanţe notabile

Karoly Takacs, membru al echipei maghiare de tir cu pistolul, a devenit primul sportiv care a concurat cu un handicap la Jocurile Olimpice. El a refuzat să renunţe la cariera sa după ce o grenadă i-a sfâşiat mâna dreaptă, în timp ce era în armata Ungariei, s-a antrenat să tragă cu mâna stângă şi a cucerit aurul în proba de tir rapid cu pistolul.

Gimnastul Veikko Huhtanen din Finlanda a fost cel mai prolific sportiv la Olimpiada din 1948, cucerind cinci medalii, dintre care trei de aur. Huhtanen a fost protagonistul unui incident inedit când, la proba de cal cu mânere, primii trei sportivi au fost clasaţi toţi pe primul loc, la egalitate. Alte medalii nu au mai fost acordate. Heikki Savolainen şi Paavo Aaltonen, finlandezi de asemenea, sunt cei care au împărţit prima treaptă a podiumului cu Huhtanen.

"Gospodina zburătoare", Fanny Blankers-Koen, a câştigat patru medalii de aur, la 100 de metri, 200 de metri, 80 de metri garduri şi la ştafeta 4 X 100 de metri. Deţinătoare a recordurilor mondiale la săritura în lungime şi săritura în înîlţime, olandeza ar mai fi putut câştiga medalii de aur, dar a fost limitată de regulile competiţiei care impuneau un număr maxim de trei competiţii individuale pentru atlete.