Din istoria literaturii române în secolul XVII - 16

[altmariusliterar2]

@STAN POPA

1638 La Veneția ,în tipografia grecească a lui Ioan Antonie Iulian se tipărește prima ed. a poemei vitiernicului Stavrinos ,intitulată Vitejiile prea pre piosului și prea viteazului Mihai voievod (1601) .Scrisă în greaca populară ,poema a fost compusă în orașul Bistrița ,din Transilvania .Datoeită datelor istorice pe care le conține a fost folosită în Letopisețul cantacuzinesc (1663,1690 cca.)

mai 1 Ioan Costin ,hatman al Moldovei ,la recomandarea marelui hatman al coroanei Poloniei ,StanislavKoniecpolski, obține indigenatul și titlul de nobil polonez ,datorită meritelor sale militare .Odată cu el obțin indigenatul și titlul de nobil polonez și fii săi Alexandru,Miron,și Potomir.

1639 În cuprinsul tipăriturii Paraclisul Precistei ( culegere de rugăciuni către Fecioara Maria ,apărută la Govora,cu text slavo-român ,se află și două cărți populare de prevestire :un Gromovnic și un Trepetnic.

Dascălul Toader de la Calafindești(Suceava) alcătuiește la moartea Sofronie Ciogolea ,un discurs important nu numai din punctde vedere lingvistic,ci și ca una din primele dovezi ale practicării oratoriei religioase în limba română.

Mitropolitul Moldovei,Varlaam, candidează la scaunul patriarhiei ecumenice din Constantinopol.

1640 cca Se naște Constantin Cantacuzino ,fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și al Elinei,fiica voievodului Radu Șerban(m.1716)

1640 Petru Movilă redactează în limba latină lucrarea Expositio fidei ecclesiae Russorum (Expunerea credinței bisericii ruse) sau Mărturisirea credinței ortodoxe ) carte de dogmă ortodoxă influiențată de curentul neoaristotelismului . Lucrarea est confirmată parțial tot în acest an (sept) de către sinodul de la Kiev.

La mănăstirea Govora se tipărește de către Meletie Machedoneanul și Ștefan din Ohrida Pravila tradusă din slavonă după un manuscris aflat în țară ,de către Mihail Moxa (Moxalie) . Este prima carte în limba română tipărită în Muntenia .Introducerea a fost tradusă după cea a Nomocanonului slavonessc tipărit de Petru Movilă la Kiev în 1629. O parte deosebită din exemplarele ed. era destinată românilor din Transilvania ,La începutul cărții sunt retipărite stihurile la stema țării scrise de Udriște Năsturel și cuprinse în Molitvelnicul slavon (1635) de la Câmpulung .

La Iași ia ființă școala domnească de la Trei Ierarhi ,condusă de Sofronie Poceapski,fost rector al Colegiului movilean din Kiev . Limbile de predare erau latina ,greaca și slavona ,iar între cursurile predate figurau:retorica filosofia,poetica.Numită și școala mare domnească sau Academia Vasiliană(după numele lui Vasile Lupu ) ea va funcționa până în 1821.

Apare la tipografia de la Govora un Ceaslov în limba română.

1640___1644 cca. Este scris în Transilvania un text românesc de polemică religioasă îndreptată împotriva calvinismului :Spunerea legiei cu răspuns.

1641 La Bălgrad (Alba Iulia) apare o Evanghelie cu învătătură în limba română ,reluare cu neînsemnate schimbări a celei tipărite de către Coresi la Brașov,în 1580_1581 .

1642 La Veneția ,în tipografia lui Ioan Antonie Iulian ,apare în limba greacă ,ed.a II-a a Poemei lui Stavrinos despre faptele eroice ale lui Mihai Viteazul (1601),dimpreună cu cronica rimată a lui Matei al Mirelor despre evenimentele istorice din Țara Românească (1602_1618)

Petru Movilă trimite în Moldova o tipografie ce va fi condusă de Sofronie Poceapski ,și litere grecești de la stavropighia din Lvov.Tot acum trimite și ajutor pentru tipărirea Cazaniei (1643)lui Varlaam .

iul.25 În satul Prisac din Transilvania se încheie tipărirea Catehismului calvinic (al lui Csulai Ghyorgy ) în limba română,carte care îi va prilejui lui Varlaam scrierea polemică Răspunsul împotriva Catehismului calvinesc (1644)

sept.15__oct 27. Sinodul de la Iași confirmă opera lui Petru Movilă Confesio fidei orthodoxae (Mărturisirea credinței ortodoxe);în vederea obținerii confirmării ,lucrarea fusese tradusă din latină în greacă și remaniată de Meletie Sirigul .

1642 ___ 1644 În cuprinsul Evangheliei învățătoare ,tradusă de ieromonahul Silvestru și tipărită în limba română la Govora și la Dealu(Târgoviște), apare o predoslovie semnată de Udriște Năsturel și Stihuri în stema domniei Țării Românești neam casei băsărăbesc ,scrise probabil de același.În partea a doua a Evangheliei ,a cărei tipărire este încheiată la Dealu în 1644,este pusă la contribuție și Cazania lui Varlaam (1643).Partea a doua conține și o prefață a lui Meletie Machedoneanul .