„Dimensiunile invizibile ale Universului” a fost motto-ul unei conferințe desfășurate, aseară, la București. În fond, este vorba despre o teorie dezvoltată de un profesor român de fizică stabilit în Franța. Teoria căreia i s-a dedicat profesorul Emilian Dudaș vorbește de încă șase dimensiuni spațiale ale Universului, suplimentare celor trei pe care le cunoaștem aducând noi și tulburătoare elemente în imaginea noastră despre lumea în care trăim. Emilian Dudaș este profesor la École Polytechnique, Palaiseau-Franța.
Profesorul Emilian Dudaș s-a născut în 1965 la Lupeni.
În 1983 a absolvit Liceul Teoretic „George Bacovia” din Bacău și, în 1988, Facultatea de Fizică a Universității București. Între 1991-1993 a urmat studii doctorale la Universitatea Paris-Sud, Orsay, unde și-a luat doctoratul în 1994, cu Profesorul Pierre Binetruy, un recunoscut specialist în domeniul Cosmologiei și forțelor fundamentale ale Naturii și unul dintre fondatorii Laboratorului de Astroparticule și Cosmologie. Devenind încă din 1993 Atașat temporar pentru învățământ și cercetare la Universitatea Paris-Sud, Emilian Dudaș obține o poziție post-doctorală la Service de Physique Theorique, CEA- Saclay, între septembrie 1994 și august 1996. Între 1996-2003 este Charge de recherche CNRS, Laboratoire de Physique Theorique, Orsay, fiind totodată (1997-1999) Fellow al Departamentului de Fizică Teoretică de la CERN.
În prezent este Director de Cercetare la CNRS, membru al Centrului de Fizică Teoretică și Profesor la École Polytechnique. În 2013 a primit Premiul Gay-Lussac-Humboldt pentru Cercetare și Royal Society International Exchanges Award, 2017-2018 pentru activitatea sa de profesor. Este membru al Comitetului Consultativ al „Southern European Network in Mathematical and Theoretical Physics” (http://mtp.mmilan.com/) și Membru al Science and Technology Facilities Council (STFC) al Marii Britanii.
Emilian Dudaș are cetățenie română și franceză, este căsătorit și are trei copii.
Domeniul său de interes este Teoria Stringurilor. Această teorie întrunește speranțele multor fizicieni în realizarea unui mare vis (care pornește încă de la Einstein!) – unificarea celor două teorii fundamentale ale Universului, Mecanica Cuantică (teoria moleculelor, atomilor și a particulelor elementare), cu Teoria Generală a Relativității (teoria marilor structuri cosmice, unde forța dominantă este gravitația). Teoria Stringurilor (teoria corzilor) înlocuiește particulele elementare cu minuscule corzi vibrante ca elemente fundamentale din care s-a construit întregul Univers. Cum spune Emilian Dudaș: „Am putea să le comparăm cu o coardă de vioară. Vibrând, ele produc diferite sunete. Și fiecare sunet, fiecare notă, ar putea descrie câte o particulă”.
Mai mult, teoria căreia i s-a dedicat Profesorul Dudaș ne duce și la existența a încă șase dimensiuni spațiale ale Universului, suplimentare celor trei pe care le cunoaștem. Aducând noi și tulburătoare elemente în imaginea noastră despre lumea în care trăim. Și amintindu-ne cele trei teme pe care marele pictor francez Paul Gauguin le-a pus ca titlu celebrului său tablou-testament: „De unde venim/ Ce suntem/ Încotro ne ducem/”. Și dacă le transformăm pe toate trei în întrebări, nu vom recunoaște în ele întrebările care sunt, în fond, și ale fizicii și ale fiecăruia dintre noi?
După 25 de ani de la inaugurarea sa la CERN, Experimentul ATLAS, cel mai mare experiment conceput de știință până acum, este mare speranță că vom putea ajunge să întrezărim primele răspunsuri. Există cu adevărat aceste corzi pe care să le fi folosit Universul ca să compună simfonia care înseamnă viața și întreaga noastră existență? Și, dacă aceste dimensiuni suplimentare există iar noi nu am reușit încă să le vedem, cum putem să o facem și unde ar trebui să le căutăm?
Profesorul Emilian Dudaș a susținut cea de a Cincea Conferință de Crăciun la Ateneul Român, unde a acordat, în exclusivitate, un interviu pentru Radio Constanța:
Reporter: Domnule profesor, aveți o formație de bază în învățământul românesc, apoi studiile doctorale și cariera vi le-ați făcut în Franța, la Paris unde predați și acum la Școala Politehnică. Subiectul celei de-a cincea Conferințe de Crăciun din România este unul extrem de ofertant și anume “Dimensiunile invizibile ale Universului”.
Sunt mai multe, așa cum am aflat din filmele de science-fiction, “universuri paralele”?
Prof. Emilian Dudaș: Într-un anumit fel, da. Ideea de dimensiuni suplimentare în Univers este una destul de veche, dar a fost ținută departe de publicul larg și de presă. Acum vreo zece ani a devenit cumva la modă și chiar s-au făcut filme, de exemplu Interstellar are niște pasaje cu referință la dimensiunile suplimentare. Dar este un domeniu de cercetare destu de activ, de vreo douăzeci de ani și care continuă să suscite interes și-n ziua de azi; consecințele dimensiunilor suplimentare se caută și-n accrleratoarele de particule cum este cele de la CERN, de la Geneva, din Elveția.
Reporter: Și România se situează peun loc important în lumea fizicii prin contruirea celui mai mare laser din lume, pe platforma de la Măgurele. Ce părere aveți?
Prof. Emilian Dudaș: Este adevărat. Deși nu este domeniul meu de studiu, știu că laserul de la Măgurele este construit cu o echipă de cercetători extrem de competenți și competitivi la nivel internațional.
Reporter: Revenind la domeniul dumneavoastră de stusiu, Teoria Stringurilor, mi se pare extrem de interesantă comparația cu o „cu o coardă de vioară. Vibrând, ele produc diferite sunete. Și fiecare sunet, fiecare notă, ar putea descrie câte o particulă.” Putem să le comparăm cu undele radio?
Prof. Emilian Dudaș: Aceata este o teorie care a apărut acum vreo treizeci de ani, care implică mulți cercetători din toată lumea, ideea de bază este a cărămizilor fundamentale ale Universului, care funcționează ca niște corzi minuscule care oscilează, iar aceste moduri de oscilație ale acestor corzi fundamentale sunt particule elementare ale Universului nostru. Este o Teorie care înglobează multe ingrediente importante din ceea ce înțelegem din Univers; înglobează particule cunoscute, gravitația, toate interacțiunile fundamentale ale naturii și care ne-ar permite la un moment dat, sperăm, să unifice două teorii foarte importante, care nu par deocamdată să se combine bine: gravitația și fizica cuantică.
Reporter: Descoperirea “Particulei lui Dumnezeu” la Geneva ne va ajuta la înțelegerea tainelor funcționării Universului?
Prof. Emilian Dudaș: Acum cinci ani s-a descoperit, într-adevăr, o particulă, dar faptul că a fost denumită așa vine dintr-o neînțelegere, dintr-o traducre abuzivă și eronată din engleză în română. Este vorba despre o particulă foarte importantă, într-adevăr, dar legătura cu divinitatea este nefericită.
Reporter: Ce mesaj aveți pentru ascultătorii, care nu au avut șansa să vă urmărească în conferință?
Prof. Emilian Dudaș: Mă adresez în special tinerilor și celor care sunt interesați de înțelegerea Universului. După părerea mea, înțelegerea structurii fenomenelor și constituirii Universului este ceva fascinant, care ne permite să depășim, oarecum, problemele vieții de zi cu zi, i-aș încuraja pe toți să se intereseze de problemele științei contemporane, nu neapărat de Teoria Stringurilor care mă preocupă pe mine, dar de exemplu de teorii recente: a undelor gravitaționale, descoperirea particulei lui Higgs, care după părerea mea este un mod de a absorbi o cultură diferită față de cea tradițională, deci știința ar trebui să fie mai apropiată de viața de zi cu zi.
Un reportaj realizat de Cecilia Pătrăhău
Redactor online: Arantxa Catană
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius