altmarius

cultură şi spiritualitate

http://www.bucurestiivechisinoi.ro/tag/bucharest/page/11/

Nu cred să fi existat vreo stradă din Bucureşti care să sufere distrugeri mai grave decât Calea Văcăreşti, una din cele mai vechi artere de circulaţie ale Capitalei, cu numeroase clădiri clasificate ca şi monumente istorice, iar altele de mare valoare arhitectonică. De pe tot traseul ei de aproape 4 kilometri au scăpat doar câteva clădiri, din care 2 biserici. Nici măcar strada Uranus nu a fost măcelărită într-un asemenea hal, din ea rămânând (încă) un segment intact.

Pentru o mai bună înţelegere a descrierii pe care o voi face, postez aici o hartă:

Calea Văcăreşti pornea din Calea Călăraşilor, ca o continuare a străzii Bărăţiei, din zona adiacentă Judecătoriei sectorului 3 (numită şi tribunal) şi a bisericii Sfânta Vineri. Întrucât am scris un articol pe această temă, recomand parcurgerea lui, pentru a nu repeta unele informaţii deja prezentate.

O primă imagine a traseului Căii Văcăreşti provine de la dl. Cristian Popescu (din cartea „Bucureşti – arhipelag”) şi priveşte zona Pieţei Sfânta Vineri (16 mai 1985):

Strada care se deschide în stânga era înfundată şi se numea intrarea Sticlari. Din dreptul ei avem o fotografie făcută în sens contrar. În stânga se observă un teren viran, aflat pe colţul cu str. Vasile Adamache, clădirea apare într-una din pozele color ale lui Hans Oerlemans, fiind distrusă apoi de cutremurul din 1977:

După intrarea Sticlari exista un front de clădiri mai înalte, de 2 etaje, una din ele având la parter un magazin de peşte (foto Dan Vartanian 1978):

De la Cristian Popescu avem o imagine luată de pe trotuarul opus (pe partea cu pescăria), unde se vede intersecţia Căii Văcăreşti cu străzile Clucerul Udricani (stânga) şi Mămulari (dreapta), la 21 iul. 1985. Imobilul cu 4 etaje e singurul care a supravieţuit de pe acest tronson, fiind considerat mai valoros şi încadrat între noile blocuri. La parterul său se afla magazinul de brânzeturi Babaliescu:

Următoarea stradă după Mămulari se numea Măcin, iar de la colţul ei avem o fotografie a dlui Vartanian în care apare cinematograful Tomis (fost Al. Sahia, fost Izbânda), care avea şi o grădină de vară în spate. Ultimul film care a rulat acolo a fost „Toată lumea râde, cântă şi dansează”, un titlu cinic, în contradicţie cu starea de fapt a clădirii, care a intrat în demolare la 19 august 1985:

O imagine interesantă a realizat Cristian Popescu la 21 iun. 1985 de pe blocul cu 4 etaje amintit anterior, care prinde în cadru traseul Căii Văcăreşti (până la Piaţa Mărăşeşti), precum şi o bună parte a cartierului:

În dreapta se vede biserica Sf. Nicolae Jitniţă, ctitorită în 1712 de căpitanul Gheorghe Totoescu împreună cu soacra sa Chiţa. Rămasă timp de un an descoperită în mijlocul unui imens câmp demolat, a „căzut” la rândul ei între 18-23 august 1986 (foto Şerban Lăcriţeanu):

Pe partea stângă a Căii Văcăreşti, după cinema Tomis, se afla o clădire masivă cu 2 etaje, cu magazine la parter, care se întindea până la colţul cu str. Haiducul Bujor. Fotografia e făcută dinspre str. Negru Vodă (Dan Vartanian 1978):

Din acelaşi loc, dar către dreapta, autorul a imortalizat imobilul în stil clasicist de pe Calea Văcăreşti nr. 37, la parterul căruia se găsea magazinul alimentar „Rarău”, iar în continuarea lui, o farmacie. Pe locul acestui imobil de o valoare rară s-a construit apoi Magazinul Junior, transformat ulterior în Tribunalul Bucureşti:

După intersecţia cu străzile Căuzaşi şi Labirint, începea Piaţa Căuzaşi. Postez aici o singură imagine a pieţei, din cartea „Bucureşti – arhipelag” (17 iul. 1985). Prima clădire din stânga era o agenţie CEC. Mai multe detalii se găsesc în articolul meu „Fostele clădiri de pe traseul bd. Unirii (II)”

Dinspre Piaţa Căuzaşi avem o fotografie a unui BMW parcat acolo, iar în spatele lui se vede începutul străzii Pitagora cu blocul de 4 etaje de pe colţ (Dan Vartanian):

Din dreptul acelui bloc există o imagine în acuarelă, preluată de la Gh. Leahu, din cartea „Bucureştiul dispărut”:

O altă fotografie a dlui Vartanian ne înfăţişează un segment al Căii Văcăreşti, de după intersecţia cu str. Bradului (în stânga). Casele erau pitoreşti, dar şubrede (din păcate), şi nu se ştie cât ar mai fi rezistat dacă zona ar fi scăpat nedemolată (unele se apropiau de 150 de ani):

Pe partea opusă se afla Biserica Sf. Nicolae din Sârbi, văzută din spate (intrarea principală era prin str. Pitagora nr. 11). Ridicată în 1692 de jupânul Vasili Potoceanu, un mare negustor al vremii, împreună cu soţia şi fiul lor, este demolată în sept. 1985:

Dincolo de biserică, se afla clădirea unui liceu, după care se ajungea la intersecţia cu str. Cernişoara (fostă Dimitrie Cantemir), care ieşea în Calea Dudeşti (foto Şerban Lăcriţeanu 30 sept. 1978):

În continuare, se ajungea la intersecţia cu Bd. Mărăşeşti (în dreapta) şi strada Florilor (în stânga). Acest loc mai era cunoscut şi ca Piaţa Mărăşeşti (foto Dan Vartanian):

Dl. Cristian Popescu a pozat în direcţie inversă, aici bd. Mărăşeşti apare în stânga, iar pe terenul viran din dreapta clădirii cu 2 etaje fusese amenajată o piaţă agricolă cu tarabe, chiar în dreptul staţiei de tramvai:

După Piaţa Mărăşeşti, către Splai, exista o porţiune lărgită a Căii Văcăreşti care cuprindea şi un scuar de vegetaţie. Copiii cartierului se adunau să joace fotbal pe acest segment, cuprins între străzile Florilor şi Dr. Anghel, pe unde rareori trecea câte o maşină (foto DV):

Dincolo de scuar, pe dreapta, era intersecţia cu str. Hameiului (cu sens unic), pe acest colţ aflîndu-se un imobil valoros cu 3 etaje, iar puţin mai încolo pornea o altă stradă numită Răscrucii. Între cele două străduţe se afla o clădire deosebită, în stil neo-românesc, având o turlă foarte ascuţită:

Pe latura opusă a Căii Văcăreşti, aproximativ în dreptul străzilor menţionate, se afla biserica Dobroteasa, ridicată în 1884, din iniţiativa preotului Pandele Sachelarie, în stil bizantin, având o înălţime de 28 metri. Între anii 1983-1989 a fost închisă în vederea demolării, dar din fericire a scăpat întreagă:

În 2001 a început restaurarea ei, iar în prezent arată în felul următor:

Ca o curiozitate, menţionez faptul că în apropierea bisericii au rămas în picioare 2 clădiri vechi, aflate pe str. Dobroteasa la nr. 3, lângă fostul ICRAL din Vitan. În rest, toate casele din zonă au dispărut, fiind înlocuite de blocuri:

Şi încă o precizare: pe lângă faptul că a fost „rasă” aproape în întregime, iar segmentul dintre Calea Călăraşilor şi Bd. Mărăşeşti a dispărut, traseul Căii Văcăreşti (până la Splai) a fost înglobat în cel al bd. Mircea Vodă.

Vizualizări: 1198

Comentariu publicat de constantin grecu pe Iunie 3, 2011 la 12:44pm
Din păcate linia demolărilor continuă;centru Bucureştilor este lăsat în paragină şi aceasta este soarta majorităţilor oraşelo româneşti,exclusiv a staţiunilor baneo.climaterice!
Comentariu publicat de altmariusistoric2 pe Iunie 3, 2011 la 1:02pm
Am preluat articolele referitoare la Calea Văcăreşti şi Piaţa Sf. Vineri, deoarece am locuit în zonă mai mulţi ani, cînd încă nu era demolată. Acum se demolează o altă zonă istorică, Buzeşti, o zonă lăsată în paragină voită.
Comentariu publicat de silvian dobre pe Iunie 3, 2011 la 7:18pm
E  bine  ca  se arata "realizarile"Epocii de Aur  , dupa care din  pacate mai sunt  multi ,si in zilele noastre  ,nostalgigci !eu ,unul am motivele mele personale  sa nu regret dupa asa vremuri ...nici astea nu sunt mai  bune  dar nici acelea n -au fost !!
Comentariu publicat de altmariuspress pe Iunie 3, 2011 la 8:09pm

De data asta gresiti fundamental, domnule Dobre, si aceste greseli trebuie aratate. Cartierul Vacaresti nu este nici pe departe o realizare a "epocii", ci a fost distrus de "epoca de aur". Erau case de secol XIX, unele din ele chiar monumente istorice, care in anii 1985-1986 au fost demolate fara discernamint. Nu sunt nostalgic dupa realizarili "epocii", dar trebuie sa recunosc ca, in afara de distrugeri, au existat si citeva realizari: Metroul, fara de care Bucurestiul ar fi fost literalmente sufocat, Canalul, Transfagarasanul.

Ca demolarea Bucurestiului, ca si a bisericilor, si satelor Romaniei intra la pasiv, este alta poveste.

Comentariu publicat de altmariuspress pe Iunie 3, 2011 la 8:14pm

Priviti fotografia din strada Hameiului, colt cu Rascrucii. In cladirea de stil neoromanesc, a locuit un unchi al meu, care a murit in urma acelei demolari absolut nepermise; niici o interventie a forurilor istorice competente nu au putut salva cladirea.

Eu am locuit pe strada Aurora, intr-o casa mult mai putin valoroasa d.p.v.arhitectural, dar cu o gradina splendida.

Comentariu publicat de capotescuvalentin pe Iulie 11, 2011 la 6:41pm

Orice dicator are planuri marete. Orice plan maret se pune in practica prin ample programe de sistematizare urbana la scara faraonica. Aceste gesturi s-au intamplat si in Paris, la ordinul lui Napoleon,dupa Revolutia Franceza, Speer a facaut la fel la ordinul lui Hitler, s.a.m.d.

Deci, Ceausescu se incadreaza perdect in totalitarismul anilor 70-80 ( China si azi face astfel de gesturi). pana una alta, trebuie sa privim realitatea, timpul inapoi nu se mai duce, iar noi am ramas, poate cu cea mai mare realizare pe plan mondial in materie de post-post-modernism care este Casa Poporului. Mie personal imi place  mult acesata casa, ca este si va fi pentru multa multa vreme a-II-a constructie a lumii. Asa pot vedea cei de azi, ce putea face candva poporul acesta.

 

Comentariu publicat de altmariusconcurs pe Iulie 11, 2011 la 6:58pm

Domnule Capotescu,

Trebuie sa va spun ca am fost o viata bucurestean, si o perioada importanta din viata am trait in vecinatatea Caii Vacaresti, pe care o cunosc extraordinar de bine. A fost demolata, impreuna cu monumente arhitectonice de patrimoniu (Biserica Sf. Vineri, Biserica Sf. Nicolae Jitnita) precum si case de mare valoare.

Nu impartasesc entuziasmul dumneavoastra pentru Casa Poporului, pentru care a trebuit sa dispara o buna parte din istoria Bucurestilor. Cei care nu mai au istorie, risca sa nu mai aiba nici viitor. Stiu ca Hausmann a redesenat Parisul - mai precis centrul lui. Dar redesenarea aceasta a avut si ea contestatarii ei. In orice caz, nu se poate compara cu "realizarili" lui Ceausescu.

Exista realizari ale "iepocii" cu mult mai importante: metroul, transfagarasanul, etc. Dar Casa Poporului este  - cum bine ati denumit-o - un proiect faraonic, care nu serveste la nimic...

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

201 state 

(ultimul: Mauritania)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 41

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA ARGONAUT

https://www.editura-argonaut.ro/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor