Despre cafea – un articol din „Albina Carpaților, Siibiu 1878”

[Gastronomice]

 COSMIN DRAGOMIR  

http://gastroart.ro/2017/08/02/despre-cafea-un-articol-din-albina-c...

Tot scotocind arhivele digitale ale periodicelor vremii, am găsit acest text despre cafea în „Albina Carpaților, Siibiu 1878”. Atenție, articolul conține date eronate despre istoria cafelei, iar motivul pentru care îl postăm este strict de interes istoric și antropologic. Pentru o mai facilă înțelegere am preferat ca doar prima parte a articolului să o copiem ca text din cauza nenumăratelor probleme legate de trasnliterare. Pentru redarea restului textului am folosit print-screen-uri. Atenție, textul se citește pe coloane până la finalul paginii.

 

“Rar se va găsi o băutură atât de răspândită şi de întrebuinţată ca licărea produsă din grăunţii de cafea Tote conţinutele pământului, cele nouă ca cele vechi, se adapă cu acesta licăre, care pote fi medicină întrebuinţată cu moderaţiune, dar pote avea şi rele urmări, când cine-va abuseză de ea. Sunt ţări ca Belgia, Holanda, Englitera unde clasa sărmană se nutresce maî (mai) esclusiv cu cafea, seu (sau) maî bine dis cu acea zemă de prune, fără aromă, fără tăria, pe care eî o numesc cafea şi o întrebuinţeză fără zahăr şi fără lapte. Sărac nutrement! Ceea-ce la clasele înalte este un lucs, un midloc de a uşura mistuirea diferitelor cărnuri, la aceşti bieţi omeni este un midloc de a face să alunece maî uşor pânea uscată.
Cafeua a devenit dară o băutură indispensabilă репtru bogat şi sărac, o băutură, a căreia lipsire de pe pieţele Europei ar produce o adevărată catastrofă.
Nu a fost însă tot-deuna aşa. în timpuri bătrâne acestă licăre aromatică nu era cunoscută decât în Arabia, de unde îşî trage şi originea împreună cu numele scienţific: coffea arabica. De aci se transplanta cafâua numaî în secuiul al 16-lea maî întâiu în Egypt şi apoî în Constantinopo! Un medic german, Leonhard Rauvolf făcu maî întâiu cafeua cunoscută în Europa prin descrierea căletonelor sele în anul 1573. Doctorul Prosper Alpinus o introduse în 1591 ca medicament în Veneţia; acest medic a cunoscut-o maî întâiu în Egipet în grădinile unde se cultiva arborele de cafea. Numaî pe la începutul se cuiului al 17-lea trecu acesta medicină în domenul public ca midloc de netrement în totă Italia. De aci merse cafâua în Francia şi Englitera. în sfărşit pe la finea secuiului trecu ea ca băutură şi în Germania.
Cea dintâiu cafenea publică în Europa s’a înfiinţat în anul 1551 în Constantinopol. Un servitor grec al unuî neguţător englez, care purta comerciul cu orientul, înfiinţa în 1652 cea dintâiu cafenea în Londra. Parisul veni la rând numaî în anul 1670. Cafeneua de atuncî esistă şi astădî sub numele de „Cafe Procope.” După Paris veni Marseille tot în Franţa; în anul 1694 Lipsia căpăta maî întâiu în Germania o cafenea şi în 1696 Nurnberga. în Viena deschiderea uneî cafenelî este împreunată cu un fapt de bravură. Când fu împresurată acesta capitală de Turci un Polonez se arăta de o vitejia deosebită în aperărea eî. După eliberarea oraşului acest vitez primi, drept ăsplată, privilegiul de a deschide cea dintâiu cafenea,.
Cafeua ca băutură de lues şi-a aflat însă şi inimici, ba şi-a atras chiar interdicere oficială şi pedepse grele. Abia au trecut o sută de anî, de când în principatul Hannovera fură cassate tigăile de cafea ale ţăranilor, şi pana în timpurile cele maî nouă băcanii, care cutezau să vîndji cafea, îsî pierdeau concesiunea comerciuluî lor. “

https://i0.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-romania-1878_1024x550.jpg?resize=300%2C161 300w, https://i0.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-rom... 768w" sizes="(max-width: 748px) 100vw, 748px" width="617" height="332" />

https://i0.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-romania-1878-2_1024x538.jpg?resize=300%2C158 300w, https://i0.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-rom... 768w" sizes="(max-width: 748px) 100vw, 748px" width="617" height="324" />

https://i2.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-romania-1800-3_1024x560.jpg?resize=300%2C164 300w, https://i2.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-rom... 768w" sizes="(max-width: 748px) 100vw, 748px" width="617" height="337" />

Pagina următoare

https://i0.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-romania-sec-xix-4_1024x603.jpg?resize=300%2C177 300w, https://i0.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-rom... 768w" sizes="(max-width: 748px) 100vw, 748px" width="617" height="363" />

https://i0.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-romania-sex-XIX-5_1024x547.jpg?resize=300%2C160 300w, https://i0.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-rom... 768w" sizes="(max-width: 748px) 100vw, 748px" width="617" height="329" />

https://i2.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-romania-sec-XIX-6_1024x306.jpg?resize=300%2C90 300w, https://i2.wp.com/gastroart.ro/wp-content/uploads/2017/08/cafea-rom... 768w" sizes="(max-width: 748px) 100vw, 748px" width="617" height="185" />

Sursa: http://dspace.bcucluj.ro