Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, prin Centrul Transfrontalier de Informații și Comunicații Dolj, organizează în perioada 23 aprilie - 30 mai o expoziție de documente și cărți ce cuprinde scrieri despre Sfinții Chiril și Metodiu, precum și lucrări în alfabetul chirilic.
Expoziția este prilejuită de două sărbători importante: pe 23 aprilie am celebrat Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor și, în același timp, Ziua Națională a Bibliotecarilor din România, iar pe 11 mai îi celebrăm pe Sfinţii Chiril şi Metodiu, consideraţi până astăzi părinţii unei culturi care a schimbat istoria lumii.
În cadrul expoziției pot fi văzute cărți și documente rare, printre care: Carte de citire (Bucăţi scrise cu litere chirilice în deosebite veacuri), cu o introducere asupra limbei romînesci de A. Lambrior, cu adaos de texte din Psaltirea Şcheiană, din Codicele Voroneţian şi 5 documente în original de Gh. Ghibănescu, ediţia a 3-a, Iași, Editura Librăriei Isr. Kuppermann, 1893; Ecaterina Şt. Piscupescu, Literatura slavă din Principatele Române în veacul al XV-lea: după manuscrisele slave din Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1939; Ioan Bianu și Nicolae Cartojan, Album de paleografie românească (Scrierea chirilică), ediţia a 3-a, Bucureşti, Tiparul „Cartea Românească”, 1940; M. Strajan, Alfabetul chirilic urmat de note istorice şi de felurite modele de scriere vechie, a 3-a ediţie revăzută, Craiova, Institutul de Editură Ralian & Ignat Samitca, [s.a.]; Pr. prof. dr. Ene Branişte și prof. Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Caransebeş, Editura Diacezană, 2001; Enciclopedia religiilor, traducere Nicolae Constantinescu, Bucureşti, Editura Pro-Editura, 2005 etc.
„Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor cheamă la o reflecție asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărților, de la cele tradiționale la cele digitale, toate aducând o contribuție valoroasă educației și propagării culturii și informațiilor. Această diversitate este o bogăție comună, făcând din cărți mai mult decât un obiect fizic, reprezentând unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spațiului și timpului”, au precizat reprezentanții Bibliotecii Județene Aman.
Transformări majore au avut loc de-a lungul timpului și în privința scrierii. Pe teritoriul slav, trecerea de la cuvântul vorbit la cel scris se datorează eforturilor fraților Chiril și Metodiu. Ei au creat o limbă cultă pentru exprimarea de concepte profunde și subtile. Datorită personalității puternice, a realizărilor pe plan religios (traducerea Sfintei Scripturi) și pe plan cultural, a memoriei colective în care au rămas adânc întipăriți, Chiril și Metodiu au fost recunoscuți și cinstiți drept sfinți încă de la moarte. Pe teritoriul românesc, scrierea chilirică reprezintă o pagină importantă din existența noastră și ne poate astăzi ajuta să înțelegem trăirea de aproape cinci sute de ani a strămoşilor noștri. Cărțile bisericești răspândite pe teritoriul românesc, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în alfabetul inventat de Sfinţii Chiril și Metodiu, grafia rămânând aproape neschimbată. Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic cu cel latin (trecând printr-un alfabet de tranziție) a fost decretată în România la 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius