DE ANUL NOU

[Ionescu Ion]

         DE ANUL NOU

 

Dorm pe turle de biserici toate gândurile mele,

Printre norii care zboară în apusuri de cristal,

Clopote se-aud prin aer, suie fumul în inele,

Peste urbea mea cea dragă și ținutul meu natal.

 

Înc-un an trece in haos, spre eterna depărtare,

Timpule, ce zbori ca paseri peste -al cerurilor nimb,

Parc-ai fi în viața noastră o frumoasă arătare,

Ce se duce ca și zeii peste munții din Olimp.

 

Vine un copil cuminte,anul nou, cu noi destine,

Oare ce ne-aduce nouă, la ce oare ne-așteptăm?

Trece-n zborul lui ferice și de mine și de tine,

Nu ne-ntreabă niciodată, oare noi ce căutăm?

 

Fericire, nici atâta, prea e zbuciumată lumea,

Și nci pace n-o să fie, lumile se dușmănesc,

Încotro se-ndreaptă sorții, vor atinge oare culmea,

Să ne fure tot din inimi, tot ce este omenesc?

 

Ne rămâne doar speranța că va fi ceva mai bine,

Și ne va surâde Domnul din împărăția lui,

Doamne, adu-ne și nouă ce ai Tu frumos în Tine,

FERICIRE ȘI IUBIRE și-mplinirea dorului… 

 

luni, 11 decembrie 2017