altmarius

cultură şi spiritualitate

Lecţia 2. Én ... vagyok. Eu sunt ...

http://www.nebulo.ro/lectia2.html






Cuvinte noi:
gyerek, gyermek copil
gyerekek, gyermekek copii
fiú băiat
lány fată
rendőr poliţist
magas înalt
alacsony scund


Când ne prezentăm, spunem Én ... vagyok (Eu sunt ...) sau numai ... vagyok (sunt ...), aşa cum fac şi personajele din ilustraţie.


În această lecţie vom învăţa despre verbul van (este), la infinitiv lenni (a fi).

Deja am întâlnit două forme ale acestui verb în expresiile din prima lecţie:


Hogy vagy?   Ce mai faci? (literal: "Cum eşti?")

Köszönöm, jól vagyok.   Mulţumesc, sunt bine. (lit. "..., bine sunt")

Să facem cunoştinţă acum cu verbul van (a fi) şi la celelalte persoane. În acelaşi timp învăţăm şi pronumele personal.


Én vagyok Eu sunt
Te vagy Tu eşti
Ő (van) El/Ea este
Mi vagyunk Noi suntem
Ti vagytok Voi sunteţi
Ők (vannak) Ei/Ele sunt



Observăm că la persoana a 3-a nu avem două forme de pronume ca în limba română ("el/ea", respectiv "ei/ele"), ci doar una singură (ő la singular şi ők la plural). Motivul este unul simplu:

limba maghiară nu cunoaşte conceptul de gen gramatical.

"Ő" înseamnă atât el cât şi ea, "Ők" înseamnă atât ei cât şi ele. Iată o caracteristică care uşurează considerabil învăţarea acestei limbi. În maghiară nu există "gen" nici la alte categorii de cuvinte, astfel nu trebuie să ne gândim la acordul între adjectiv şi substantiv:
În expresiile "szép fiú" (băiat frumos) şi "szép lány" (fată frumoasă), folosim adjectivul "szép" în aceeaşi formă.

 


Să vedem acum pronumele personal şi verbul "a fi" în câteva dialoguri simple:







Cuvinte noi:
ki cine
kik cine (plural)





Cuvinte noi:
egyetemista student(ă)
egyetemisták studenţi/studente









Cuvinte noi:
orvos medic
itt aici
egy un


Ca şi în limba română, de multe ori omitem pronumele, dacă este evident după forma verbului despre care persoană este vorba.

De exemplu:

(Én) orvos vagyok (Eu) sunt medic

(Te) ki vagy? (Tu) cine eşti?


Forma negativă a verbului "a fi" se spune cu ajutorul cuvântului nem (nu). La persoana a III-a avem o formă mai specială, "nu este" este exprimat printr-un un singur cuvânt: nincs, iar la plural: "nu sunt" este exprimat prin nincsenek.


Én nem vagyok
Te nem vagy
Ő nincs
Eu nu sunt
Tu nu eşti
El/Ea nu este
Mi nem vagyunk
Ti nem vagytok
Ők nincsenek
Noi nu suntem
Voi nu sunteţi
Ei/Ele nu sunt




Cititorul atent poate observa în dialogurile de mai sus o "ciudăţenie" a limbii maghiare. În majoritatea cazurilor, verbul la persoana a III-a, atât la singular, cât şi la plural (adică van şi vannak) se omite (verbul este subînţeles). De ex. "Ő Zoli." (El este Zoli) sau "Ők egyetemisták." (Ei sunt studenţi), sau "Kati szép" (Kati este frumoasă). Acest fenomen apare numai la persoana a III-a, la celelalte persoane totdeauna se spune şi verbul "a fi". Există însă cazuri şi la persoana a III-a când verbul apare explicit. Să vedem care sunt aceste cazuri.


1. Verbul "a fi" este prezent şi la persoana a III-a, când:
  • Are sensul de "a exista, a se afla, a se găsi", adică se foloseşte în sens propriu.
  • - Van kenyér?
    - Van.
    - Este pâine ?
    - Este.
    - Van itt egy orvos?
    - Van.
    - Este un medic aici?
    - Este.



  • Apare cu un adverb.
  • Én jól vagyok
    Te jól vagy
    Ő jól van
    Mi jól vagyunk
    Ti jól vagytok
    Ők jól vannak

    Én otthon vagyok
    Te otthon vagy
    Ő otthon van
    Mi otthon vagyunk
    Ti otthon vagytok
    Ők otthon vannak
    Eu sunt bine
    Tu eşti bine
    El/Ea este bine
    Noi suntem bine
    Voi sunteţi bine
    Ei/Ele sunt bine

    Eu sunt acasă
    Tu eşti acasă
    El/Ea este acasă
    Noi suntem acasă
    Voi sunteţi acasă
    Ei/Ele sunt acasă




    În aceste cazuri, la forma negativă spunem nincs (nu este), respectiv nincsenek (nu sunt) conform tabelului de mai sus.

    Exemple:
    - Van alma?
    - Nincs.
    - Este măr?
    - Nu este.
    - Van itt egy orvos?
    - Nincs.
    - Vannak itt orvosok?
    - Nincsenek.
    - Este un medic aici?
    - Nu este.
    - Sunt medici aici?
    - Nu sunt.



    Sau cu adverb:
    Én nem vagyok jól
    Te nem vagy jól
    Ő nincs jól
    Mi nem vagyunk jól
    Ti nem vagytok jól
    Ők nincsenek jól
    Eu nu sunt bine
    Tu nu eşti bine
    El/Ea nu este bine
    Noi nu suntem bine
    Voi nu sunteţi bine
    Ei/Ele nu sunt bine


2. Verbul "a fi" este subînţeles la persoana a III-a când apare într-o construcţie cu un substantiv sau cu un adjectiv (predicat nominal).

În acest caz şi la forma negativă se omite verbul nincs (nu este) sau nincsenek (nu sunt), şi rămâne un singur nem (nu).


Exemple:
Én orvos vagyok
Te orvos vagy
Ő orvos
Mi orvosok vagyunk
Ti orvosok vagytok
Ők orvosok
Eu sunt medic
Tu eşti medic
El/ea este medic
Noi suntem medici
Voi sunteţi medici
Ei/Ele sunt medici
Én jó vagyok
Te jó vagy
Ő jó
Mi jók vagyunk
Ti jók vagytok
Ők jók
Eu sunt bun(ă)
Tu eşti bun(ă)
El/Ea este bun(ă)
Noi suntem buni/bune
Voi sunteţi buni/bune
Ei/Ele sunt buni/bune




Şi la forma negativă:
Én nem vagyok orvos
Te nem vagy orvos
Ő nem orvos
Mi nem vagyunk orvosok
Ti nem vagytok orvosok
Ők nem orvosok
Eu nu sunt medic
Tu nu eşti medic
El/Ea nu este medic
Noi nu suntem medici
Voi nu sunteţi medici
Ei/Ele nu sunt medici
Én nem vagyok magas
Te nem vagy magas
Ő nem magas
Mi nem vagyunk magasak
Ti nem vagytok magasak
Ők nem magasak
Eu nu sunt înalt(ă)
Tu nu eşti înalt(ă)
El/Ea nu este înalt(ă)
Noi nu suntem înalţi/înalte
Voi nu sunteţi înalţi/înalte
Ei/Ele nu sunt înalţi/înalte





Probabil că tabelele de mai sus vi se par un pic complicate. De fapt e foarte simplu: verbul "a fi" se foloseşte exact ca şi în limba română. Singura diferenţă este că van (este) şi vannak (sunt) sunt ascunse când apar cu un adjectiv sau cu un substantiv.



Priviţi următoarele ilustraţii:











Cuvinte noi:
férfi bărbat
femeie
fiatal tânăr(ă)
öreg bătrân(ă)
szegény sărac(ă)
gazdag bogat(ă)
kutya câine
macska pisică
kint afară
bent înăuntru
robot robot
pincér chelner

In a doua ilustraţie observăm că van apare explicit doar în kint van şi bent van, deoarece kint şi bent sunt adverbe, iar în restul exemplelor avem substantiv sau adjectiv.


În această lecţie am învăţat pronumele personal şi verbul "a fi". Am învăţat formele pozitive şi negative ale acestui verb. Am văzut că la persoana a III-a de multe ori se omite verbul. Am văzut că în maghiară nu există gen gramatical. Am învăţat multe cuvinte noi. Cu ajutorul dicţionarului puteţi încerca deja să construiţi dialoguri simple (folosind expresiile învăţate), să vă prezentaţi în câteva propoziţii scurte (nume, ocupaţie, cine/cum sunteţi/nu sunteţi, ş.a.m.d.), sau să descrieţi un prieten/o prietenă. Puteţi posta aceste propoziţii pe forum ca să le corectăm.

În această ultimă ilustraţie afişăm prima dată versiunea în română. Încercaţi să ghiciţi textul în maghiară, şi verificaţi o variantă corectă mişcând mouse-ul deasupra imaginii.


Cuvinte noi:
lent jos
fent sus
állat animal
orvos medic
állatorvos medic veterinar
beteg bolnav





Exerciţii:

  1. Completaţi cu formele verbului van "a fi".
    Én Tibi ... Te ki ...?
    Mi orvosok ... Ti egyetemisták ...?
    Hol ... Éva? És a fiúk hol ...?
    Eu sunt Tibi. Tu cine eşti?
    Noi suntem medici. Voi sunteţi studenţi?
    Unde este Eva? Şi băieţii unde sunt?
  2. Completaţi cu van sau vannak acolo unde este necesar sau se poate. În rest trebuie omis. În paranteză dreaptă aveţi traducerea literală a construcţiilor specific maghiare.
    - ... itt egy rendőr?
    - Ő ... rendőr.

    - Hogy ... Emil?
    - Jól ...

    - ... körte?
    - Igen, fent ...

    - Feri ... magas?
    - Nem, ... alacsony.

    - ... kint egyetemisták?
    - Nem, bent ...

    - Ők ... orvosok?
    - Nem, ... egyetemisták.
    - Este vreun poliţist aici?
    - El e poliţist.

    - Ce mai face [Cum este] Emil?
    - Bine [Este bine].

    - Sunt pere [Este pară]?
    - Da, sunt [este] sus.

    - Feri e înalt?
    - Nu, e scund.

    - Sunt afară studenţi?
    - Nu, sunt înăuntru.

    - Ei sunt medici?
    - Nu, sunt studenţi.
  3. Răspundeţi negativ la întrebări.
    - Fent vagy?
    - ...

    - Éva itt van?
    - ...

    - A gyerekek bent vannak?
    - ...

    - Egyetemisták vagytok?
    - ...

    - Szép vagyok?
    - ...

    - Jó egyetemisták vagyunk?
    - ...
    - Eşti sus?
    - Nu sunt sus.

    - Eva e aici?
    - Nu e aici.

    - Copiii sunt înăuntru?
    - Nu sunt înăuntru.

    - Sunteţi studenţi?
    - Nu suntem studenţi.

    - Sunt frumos(oasă)?
    - Nu eşti frumos(oasă).

    - Suntem studenţi buni?
    - Nu sunteţi studenţi buni.

Vizualizări: 116

Comentariu publicat de silvian dobre pe August 8, 2011 la 5:54pm
Ez a kurzus nagyon érdekes! Köszönjük!

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

203 state 

(ultimul: Cabo Verde)

Numar de steaguri: 265

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 39

1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA CASA CĂRȚII

https://www.casacartii.ro/editura/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/noutati/filtre/edituri/polirom/

25. DAFFY'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor