altmarius

cultură şi spiritualitate

Lecţia 1. Szia! Salut!

http://www.nebulo.ro/lectia1.html

În această primă lecţie vom învăţa câteva expresii uzuale simple, foarte des folosite. Pentru regulile de pronunţare, citiţi pagina despre alfabet. Pentru a asculta pronunţarea expresiilor, daţi clic pe butoanele:

 


szia salut (informal)
szervusz servus
szevasz salut (foarte informal)
sziasztok, szervusztok salutări (pentru mai multe persoane)


Szia şi szervusz sunt salutări folosite cu persoane pe care le tutuim: prieteni apropiaţi, rude, oameni de vârsta noastră sau mai tineri. Szia este un pic mai familiar decât szervusz. Ambele se pot spune atât la întâlnire, cât şi la despărţire. Szervusz se foloseşte şi se pronunţă similar cu "servus" din limba română. Szevasz este şi mai familiar decât szia şi este folosit mai ales de tineri.

Sziasztok şi szervusztok sunt formele uzuale când ne adresăm mai multor persoane (aproximativ ca "servustok" folosit de unii români din Ardeal).


Ascultaţi acum următorele dialoguri şi încercaţi să repetaţi replică cu replică:

- Szia!
- Szervusz, hogy vagy?
- Jól, köszönöm. És te?
- Köszönöm, én is.
- Akkor jó, viszlát.
- Viszontlátásra.

- Salut!
- Servus, ce mai faci? (lit. "Cum eşti?")
- Bine mulţumesc. Dar tu? (lit. "Şi tu?")
- Mulţumesc, şi eu (lit. "... eu şi.").
- Bine atunci, la revedere. (lit. "Atunci bine, ...")
- La revedere.


- Halló?
- Halló, mi újság?
- Semmi különös. Te hogy vagy?
- Jól, kösz. Veled minden oké?
- Igen.
- Na, akkor jó. Vigyázz magadra!
- Köszönöm, te is!
- Alo?
- Alo, ce mai e nou? (lit. "Ce ştire?")
- Nimic deosebit. Tu ce mai faci? (lit. "Tu cum eşti?")
- Bine, mersi. Totu-i ok la tine? (lit. "Cu tine totul ok?")
- Da.
- Bine atunci. Ai grijă de tine! (lit. "Ei atunci bine.")
- Mulţumesc, şi tu! (lit. "... tu şi!")!



Explicaţii:

  • La hogy vagy? (ce mai faci?) răspunsul obişnuit este jól (bine) sau jól, köszönöm (bine, mulţumesc).
    Jól este un adverb şi provine din (bun/bună). Putem răspunde şi cu Jól vagyok, köszönöm (sunt bine, mulţumesc, lit. "bine sunt, ...") sau Köszönöm, jól vagyok.
  • La mi újság? (ce mai e nou?) putem răspunde cu minden oké (totu-i ok), minden rendben (totul e în ordine), semmi különös (nimic deosebit), sau chiar să povestim ce s-a întâmplat de când ne-am văzut ultima dată cu persoana respectivă.
  • Viszlát este varianta familiară a lui viszontlátásra (la revedere).
  • Kösz este varianta familiară a lui köszönöm (mulţumesc).
  • Na este o interjecţie folosită şi de unii români din Ardeal. Corespunde în general cu "Ei".

Cuvinte noi:

Dialog 1.
hogy cum
vagy (tu) eşti, "a fi" la persoana a II-a
és şi, iar
is (chiar) şi / de asemenea
én eu
te tu
akkor atunci

Dialog 2.
halló alo
mi ce
újság 1. noutate, veste, ştire, 2. ziar
semmi nimic
különös deosebit
minden tot
oké O.K.
igen da
vigyázz magadra (ai grijă de tine)


Să exersăm pronunţia şi să mai învăţăm câteva expresii noi:

hogy vagy? ce mai faci? (literal: "cum eşti?")
mit csinálsz? ce faci?
mi újság? ce mai e nou? (lit. "ce ştire?")
jól bine
jól, köszönöm bine, mulţumesc
semmi különös nimic special
minden rendben totul e în regulă
minden oké totul e ok



köszönöm mulţumesc
köszi (kösz) mersi (informal)
szívesen cu plăcere
nincs mit n-ai (pentru) ce


Köszi (mersi) provine din köszönöm (mulţumesc), cu diminutivul -i, este deci mai informală. Diminutivul -i se foloseşte de altfel şi la nume proprii (ca şi în română), de exemplu: Zoltán->Zoli, Katalin->Kati, Ágnes->Ági, Ferenc->Feri, László->Laci etc.



Kösz (mersi) este o formă şi mai familiară decât köszi.

Szívesen (cu plăcere), literal: "din inimă", din cuvântul szív (inimă).

Nincs mit (n-ai pentru ce) conţine cuvintele nincs (nu este) şi mit (din mi (ce), la cazul acuzativ).


egészségedre! sănătate!
viszontlátásra! la revedere!
viszlát! la revedere! (informal)
igen da
nem nu


Egészségedre! (Sănătate!) de obicei zicem când ciocnim paharul sau în situaţii similare. Literal înseamnă: "Pentru sănătatea ta!"


Dacă cele învăţate până acum v-au fost noi, luaţi o mică pauză înainte de a continua.







Jó reggelt (bună dimineaţa), jó napot (bună ziua), jó estét (bună seara), jó éjt / jó éjszakát (noapte bună)

putem spune oricărei persoane.
Expresia completă Jó napot kívánok(O zi bună îţi/vă doresc) este şi mai politicoasă.
Cuvinte noi:
bun(ă) (adjectiv)
nap1. zi, 2. soare
reggeldimineaţă
esteseară
éjnoapte
éjszakanoapte

Vă recomandăm un videoclip cu conţinut similar de pe YouTube care vă va ajuta în pronunţia corectă: link către videoclip (dar să veniţi înapoi ca să putem continua:).

jó reggelt! bună dimineaţa
jó napot! bună ziua
jó estét! bună seara
jó éjt! noapte bună
jó éjszakát! noapte bună
(kezét) csókolom sărut mâna



Cazul Acuzativ.
Observăm că în expresiile de mai sus am adăugat un t la fiecare cuvânt (şi o vocală în unele cazuri): napot, éjt, reggelt. "t" este în maghiară semnul cazului acuzativ. Dacă un substantiv este în cazul acuzativ, acest lucru se marchează aproape totdeauna cu "t" la sfârşit. Expresia completă este Jó napot kívánok (literal: "O zi bună îţi doresc"), însă de multe ori zicem numai Jó napot. Cuvântul nap (zi) este deci complementul direct al verbului "a dori", de aceea îl punem în cazul acuzativ. În acest caz înainte de t se adaugă o vocală numai pentru a face pronunţarea mai uşoară, astfel devine napot. Dacă substantivul se termină în vocala a sau e, aceasta se lungeşte, devenind á sau é: este->estét, éjszaka->éjszakát. Vedeţi câteva exemple mai jos şi vom studia aceste cazuri în lecţia 5. când învăţăm şi pluralul substantivelor.


Am întâlnit mai devreme propoziţia Mit csinálsz? (Ce faci?) În mit avem din nou t-ul acuzativului. La fel şi în propoziţia Nincs mit. ("N-ai ce", ca răspuns la "mulţumesc"). Aici verbul "a mulţumi" se subînţelege, adică "n-ai ce (să mulţumeşti)", de aceea avem cazul acuzativ. Forma la nominativ a pronumelui "ce" este mi. Deci:
mi ce (nominativ)
mit ce (acuzativ)


Exemple:


- Mi az?
- Alma/ körte/ szilva/ banán/ barack/ narancs.
- Ce-i aia? (lit. "Ce aia?")
- (O/Un) măr/ pară/ prună/ banană/ piersică/ portocală.

- Mit eszel?
- Almát/ körtét/ szilvát/ banánt/ barackot/ narancsot.
- Ce mănânci?
- (O/Un) măr/ pară/ prună/ banană/ piersică/ portocală.


Cuvinte noi:
az acel(a)/ace(e)a, ăla/aia
alma măr
körte pară
szilva prună
banán banană
barack piersică/caisă
narancs portocală
eszel (tu) mănânci

- Mit csinálsz?
- Olvasok.
- Mit?
- Könyvet.
- Ce faci?
- Citesc.
- Ce?
- O carte. (lit. "Carte.")


- Mit csinálsz?
- Olvasok.
- Mit?
- OL-VA-SOK!!
- Ce faci?
- Citesc.
- Ce?
- CI-TESC!!


Cuvinte noi:
olvasok citesc
könyv carte


Explicaţii:

  • În Mi az? se vede o ciudăţenie a limbii maghiare, aceea că verbul "a fi" trebuie omis obligatoriu la persoana a III-a în unele cazuri, deci rămâne numai subînţeles. Vom învăţa despre acest lucru în lecţia 2.
  • În primul dialog, cuvintele mi, alma şi celelalte nume de fructe sunt la cazul nominativ, cel la care stă totdeauna subiectul propoziţiei şi în română. Nominativul nu are niciun sufix. În al doilea dialog, aceste cuvinte sunt complemente directe, la fel ca könyvet în al treilea dialog, de aceea se pun la cazul acuzativ. Semnul acestui caz este sufixul -t. Dacă cuvântul se termină în vocală sau în consoana n, sufixul se adaugă direct: mit, almát, szilvát, körtét, banánt, iar vocalele a şi e se schimbă puţin, adică se lungesc şi devin á, é. Dacă cuvântul de bază are altă consoană la sfârşit, apare o vocală de legătură, pentru că maghiarilor le este greu să pronunţe anumite grupuri de consoane la sfârşit de cuvânt. Această vocală se alege în funcţie de vocalele din cuvântul de bază, adică se armonizează cu ele, de aceea la barackot şi narancsot avem -o-, iar la könyvet -e-. Regulile acestui fenomen, numit armonie vocalică, vor fi explicate în lecţia 5.

Observaţie mai puţin importantă
Faptul că în maghiară acuzativul se marchează cu -t are o consecinţă interesantă: ordinea cuvintelor devine mai flexibilă. Exemplu: A macska egeret eszik şi Egeret eszik a macska au aproximativ acelaşi înţeles: "Pisica mănâncă şoarecele". Datorită -t -ului, ştim exact ce rol joacă participanţii (care este subiectul şi care este complementul direct) indiferent de ordinea cuvintelor. În limba română, în acest exemplu, ordinea cuvintelor este esenţială: "Şoarecele mănâncă pisica" ar avea un înţeles complet diferit.

Atât pentru prima lecţie. Am văzut nişte expresii uzuale şi am învăţat despre cazul acuzativ care se marchează cu "-t". Exersaţi pronunţarea cuvintelor.


Exerciţii:

  1. Răspundeţi la întrebări cu cuvintele din paranteză, punându-le la acuzativ (În paranteză dreaptă aveţi traducerea literală care vă ajută să găsiţi construcţia specifică limbii maghiare).
    - Mit eszel? (körte)
    - ...
    - Mit csinálsz? (semmi)
    - ...
    - Mit olvasol? (újság)
    - ...
    - Mit köszönsz? (minden)
    - ...
    - Ce mănânci?
    - O pară [Pară].
    - Ce faci?
    - Nimic.
    - Ce citeşti?
    - Un ziar [Ziar].
    - Pentru ce mulţumeşti [Ce mulţumeşti]?
    - Pentru tot [Tot].
  2. Ce se poate răspunde la următoarele propoziţii? La unele sunt mai multe replici posibile.
    - Hogy vagy?
    - ...
    - Mi újság?
    - ...
    - Vigyázz magadra!
    - ...
    - Köszönöm!
    - ...
    - Köszönöm az almát!
    - ...
    - Ce mai faci?

    - Ce mai e nou?

    - Ai grijă de tine!

    - Mulţumesc!

    - Mulţumesc pentru măr!

Daca veti dori, puteti posta rezolvarile in chip de comentarii la aceasta lectie.

 

 

Vizualizări: 217

Comentariu publicat de Angela Rahovan pe August 8, 2011 la 8:58am
     Bună idee și mai ales utilă ! O sugestie : n-ați putea da și o transcriere fonetică, căci maghiara este o limbă greu de pronunțat. Mulțumesc.
Comentariu publicat de altmariuspress pe August 8, 2011 la 9:05am

Din pacate, Ningul nu-mi permite, cel putin deocamdata, acest lucru. Exista inregistrari sonore pentru fiecare exemplu dat in aceste lectii - dar pentru ele va trebui sa urmariti site-ul original. Cred ca auzind modul de pronuntare al literelor va va fi mult mai simplu.

Pentru mine, unul, site-ul mi se pare extrem de util - ca bucurestean get-beget aclimatizat intr-un mediu cu totul nou, site-ul nebulo.ro ma ajuta enorm in a percepe principiile de baza ale limbii maghiare!

Comentariu publicat de Alexandru AMOQ pe August 8, 2011 la 10:19am
Kosonem szeppe.Alex AMOQ.
Comentariu publicat de altmariusconcurs pe August 9, 2011 la 4:22pm

Cred ca raspunsul il cunoasteti deja: NU EXISTA NICI UN SUBSTRAT POLITIC IN ACEASTA INITIATIVA!

Eu sunt din Bucuresti, nascut si trait acolo o viata, si m-am mutat in Tirgu Mures in urma cu doi ani - EU nu cunosc limba maghiara, in conditiile in care populatia maghiara cunoaste limba romana. Eu consider acest lucru ca un handicap, pe care doresc sa-l remediez.

In viitorul apropiat, si daca voi reusi sa platesc Ningul, voi deschide si un curs de limba germana (pe care o cunosc, de altfel). Am deschis paginile in limbi straine - inclusiv maghiara - sperind in intelegerea faptului ca toti suntem CREATURILE DOMNULUI, si nu limba pe care o vorbim ne desparte!

Comentariu publicat de altmariusconcurs pe August 9, 2011 la 4:28pm

Si inca o subliniere:

acest curs nu creaza nimanui nici un fel de obligatie. Puteti face abstractie de el - in orice caz, in viitor nu voi mai partaja lectiile, pentru a menaja susceptibiltatile care pot aparea.

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

201 state 

(ultimul: Mauritania)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 41

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA ARGONAUT

https://www.editura-argonaut.ro/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor