altmarius

cultură şi spiritualitate

Meridiane:
Cum traducem textele medievale? 

de Grete Tartler

Bonaventura. Itinerariul minţii spre Dumnezeu. 
Ediţie bilingvă. Traducere, studiu şi tabel cronologic de Florina- Rodica Hariga. 
Notă introductivă şi note de Florina-Rodica Hariga şi Alexander Baumgarten. 
Iaşi, Polirom 2012. 
http://www.romlit.ro/cum_traducem_textele_medievale
Giovanni da Fidanza, m. 1274, devenit, sub numele Bonaventura, unul dintre cei mai cunoscuţi scolastici, conducător al Ordinului franciscanilor, sanctificat peste aproape două secole (în 1482) de către Papa Sixtus IV şi declarat, ca „doctor seraphicus”, unul dintre marii invăţă tori ai bisericii, este citit şi astăzi ca un inspirator. 

Scrierile sale au fraze îngrijit echilibrate, ritmate, cu imagini pe care un literat ar putea fi invidios. În strădania sa (care a fost a întregii sale epoci) de a împăca elanurile credinţei cu filozofia şi-a legat numele de anticii redescoperiţi (în principal de Aristotel, Platon şi neoplatonici) prin filozofii arabi elenizanţi (Ibn Sina, Ibn Farabi), dar şi de nume precum Augustin, Sf. Thoma, Boethius, Bernard de Clarivaux, Hugo de Saint Victor şi Dionisie Areopagitul. Folosind „întreita orbire” a necreştinilor ca pe o temelie în vădirea Adevărului, Bonaventura şi-a desăvârşit speculaţia (de la un cuvânt drag lui, speculum= oglindă) într-o operă din care mai cunoscute sunt: Despre întreita cale (De triplici via), Solilocviu (Solilocvium), Pomul vieţii (Lignum vitae), Itinerariul minţii spre Dumnezeu (Itinerarium mentis in Deum), Viaţa mistică (Vita mystica). Despre înţelegerea revelaţiei şi teologia istorică a lui Bonaventura a scris însuşi Joseph Ratzinger, cel care avea să devină Papa Benedict al XVI-lea, lucrare cu care s-a abilitat în 1957 la Universitatea Ludwig Maximilian din München (sub titlul Die Geschichtstheologie des heiligen Bonaventura). 
La numai opt ani după prima ediţie în limba română a Itinerariului, în traducerea profesorului Gheorghe Vlăduţescu (Bonaventura, Itinerariul minţii spre Dumnezeu, traducere din limba latină, note şi postfaţă de Gh. Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, 1994), care deschidea Biblioteca de filosofie Medievalia, în 2012 a apărut o nouă traducere în Biblioteca medievală a Editurii Polirom, datorată unei tinere doctorande de la Universitatea din Iaşi, Florina-Rodica Hariga, sub îndrumarea profesorului Alexander Baumgarten. Diferenţa temporală mică între cele două versiuni e marcată însă de o ruptură mult mai mare, deschiderea informaţională produsă la începutul noului mileniu. Ediţiile critice şi studiile apărute după anul 2000 au fost consultate şi avem în faţă o scriere ştiinţifică atent elaborată, cu textul latin citibil în paralel (în ediţia Vlăduţescu era la sfârşitul cărţii, ceea ce îl făcea mai greu consultabil), cu note şi comentarii bine documentate care însoţesc fiecare punct obscur. Sunt sigură că domnul profesor Vlăduţescu, ale cărui cursuri de filozofie greacă şi medievală au orientat atâtea generaţii, se bucură că există în continuare interes pentru Bonaventura. Dacă traducerea sa purta amprenta lecturilor de limbă franceză şi de teologie ortodoxă, curgând într- o limbă română „pe înţelesul tuturor”, mai degrabă hermeneutică (vădind înţelesuri invizibile prin includerea unor citate biblice), noua traducere (Hariga) e marcată de cercetarea anglosaxonă, de lecturi în germană, fiind mai exactă, reproducând ştiinţific originalul, cu note acolo unde traducerea în sine nu e suficientă. Voi da un exemplu în care variantele sunt uşor de comparat: 
Haec est igitur via trium dierum in solitudine 
Hariga: „Aceasta este aşadar calea celor trei zile în singurătate” 
Vlăduţescu: „Aceasta este „calea celor trei zile în Pustiu” (Exodul, 3). 
Varianta mai veche aduce, cum se vede, mai puţin exactitate, dar e mai lămuritoare. 
Desigur, mai apropiat de original pare să spui: „Rugăciunea este mama şi originea acţiunii urcătoare” (Hariga), în timp ce „Rugăciunea este mama şi izvorul îndreptării noastre către înalturi” (Vlăduţescu) sună a metaforizare. Dar, acţiunea urcătoare e... doar o acţiune urcătoare, în timp ce „îndreptarea spre înalturi” include un anume elan care dezvăluie ţinta. Traducerea nu poate fi niciodată desăvârşită; if you can’t make it right, you have to make it better. Dar acest „mai bine” diferă pe măsura nu doar a talentului, ci şi a ştiinţei fiecăruia. 
Sunt întru totul de acord cu traducerea exactă a filozofiei medievale, care e, în fond, ştiinţă. Totuşi, să nu uităm că uneori e vorba de texte pentru care nu numai informaţia comunicată, ci şi stilul, nu doar criteriul ştiinţific, ci şi cel estetic au jucat un rol important. Sunt texte folosite în predici, texte rostite cu voce tare, pentru care ritmul, curgerea frazei, asocierea cuvintelor presupuneau inspiraţie şi o anume ardenţă interioară care le-au şi păstrat, de altfel, vii de-a lungul veacurilor. Toată lumea ştie astăzi engleza, aşa că putem citi traduceri ştiinţifice în engleză pentru orice text din limbi mai puţin cunoscute. Dacă îţi baţi totuşi capul să îl transpui – sau chiar retranspui! – în română, e de presupus că limba română trebuie să aibă şi ea de câştigat. 
Limitele diferă şi în privinţa criteriului informaţional. Din punctul meu de vedere, mi se pare greu de explicat – în contextul unei dezvoltări fără precedent a comparatisticii interculturale –, ignorarea surselor arabe (căci, aşa cum spune Herder, Europa s-a născut din sâmbure grec, latin şi arab). Când citesc despre urma divină în lucruri la Bonaventura, mă gândesc la semnăturile în lucruri de la Avicenna. Cele şase „iluminări treptate, care încep de la cele create şi continuă până la Dumnezeu” îmi amintesc de remanatio – treptele urcării intelectului spre Dumnezeu ca răspuns la emanatio, treptele revărsării divine în lume – din scrierile lui Al-Kindi, ale Fraţilor Purităţii, din tratatele farabiene şi avicenniene (evident, ideea e plotiniană, dar haina teologic-filozofică a fost dată de falasifa). Drumul intelectului spre Dumnezeu era loc comun în scrierile acestora. Nevoia de împletire a filozofiei şi religiei a făcut obiectul unor discuţii de câteva secole (vezi pe această temă Tahafut al-falasifa de al-Ghazali si, peste sute de ani, riposta lui Averroes, Tahafut al-tahafut). Ideea că fericirea (sa’ada) e una cu mântuirea e amplu comentată de Avicenna, beatitudinea e o depăşire a multiplicităţii Inteligenţelor, sufletul – printr-un elan de contemplare filozofică, ajunge la vederea lui Dumnezeu, ca Bine suprem şi sursă a desăvârşirii. Când citesc la Bonaventura că ”nimeni nu poate deveni fericit decât dacă se înalţă deasupra lui însuşi, dar nu printro înălţare trupească, ci prin una a inimii”, aş putea spune că maestrul din Bagnoregio l-a tradus, pur şi simplu, pe cel născut lângă Buhara. Nici măcar permanenta clasare în triade nu e neapărat creştină, căci la Ibn Sina apare, pe fiecare treaptă de „emanaţie” triada constantă Inteligenţă, suflet şi corp al sferei celeste. Sufletul ca „oglindă lustruită orientată către Adevărul prim”, cunoaşterea intelectuală ca preludiu al cunoaşterii mistice sunt constante avicenniene. În Hayy ibnn Yaqzan de Ibn Sina (care putea fi citit în Înţeleptul Singuratic, Humanitas 2006) ştiutorul iniţiat parcurge etape purificatoare ale voinţei, irada, şi ale exerciţiului ascetic, riyada, progresând prin diferite trepte/sfere care pot fi comparate cu ale doctorului serafic. Desigur, filozoful musulman a făcut tot posibilul să-şi îmbrace meditaţia într-o haină acceptată de teologia islamică, după cum Thoma d’Aquino sau Bonaventura adaugă mereu referinţe la Mântuitor sau citate biblice pentru a convinge că e vorba de „filozofie creştină”. Dar atât datul coranic cât şi cel biblic se hrănesc din marile texte greceşti, îmbogăţite cu o nouă problematică şi un nou vocabular. 
Pe scurt: a traduce un text medieval, indiferent din ce limbă, presupune un oarecare talent literar, pe lângă rigoare ştiinţifică. Cu o îmbinare echilibrată a termenilor moderni şi arhaici. Presupune cunoaşterea limbilor latină, elenă şi arabă, precum şi a filozofilor care au abordat aceleaşi teme în alte culturi. E provincială cantonarea doar în dogmatica creştină. Cu atât mai mult sunt de salutat tinerii care, ca Florina- Rodica Hariga, îndrăznesc să se avânte într-o lume în care nu vor avea decât de învăţat, şi în care nu îi aşteaptă – din păcate – altă răsplată decât autodepăş irea. 

Vizualizări: 35

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

201 state 

(ultimul: Mauritania)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 41

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA ARGONAUT

https://www.editura-argonaut.ro/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor