27.02.2013, Vatican (Catholica) - Succesorul Papei Benedict al XVI-lea va fi ales în curând, în cadrul unui Conclav, în care Cardinalii vor vota în secret în Capela Sixtină. Numărul Cardinalilor electori, care vor veni din diverse colţuri ale lumii, este limitat la 120, doar cei sub 80 de ani fiind admişi în Conclav. În sine Conclavele sunt evenimente de “strict secret”, pentru a conserva imparţialitatea în procedurile interne. Cardinalii electori trebuie “să promită, să se angajeze şi să jure [...] menţinerea cu rigurozitate a secretului” despre orice are vreo legătură cu alegerea Papei, stabilea Papa Ioan Paul al II-lea în constituţia apostolică “Universi Dominici Gregis”.
Cardinalii nu au voie să comunice cu cei din afara spaţiului alegerilor. Doar un număr limitat de maeştrii de ceremonii şi de preoţi sunt admişi, precum şi doi medici. Cardinalii electori vor sta în Casa “Sf. Marta”, de lângă Bazilica San Pietro. Pe perioada de scaun vacant, toţi capii Curiei Romane îşi încetează funcţia, mai puţin Cardinalul camerlengo – care administrează finanţele şi bunurile Bisericii – şi Penitenţiarul Major, care se ocupă de probleme privind iertarea de păcate şi indulgenţele. Conclavul începe cu Liturghia pentru alegerea Papei, în Bazilica San Pietro. Cardinalii apoi invocă asistenţa Duhului Sfânt şi intră în Capela Sixtină. Un prelat de încredere oferă Cardinalilor o meditaţie despre problemele cu care se confruntă Biserica şi despre nevoia de discernământ, “despre grava îndatorire pe care o au şi astfel despre nevoia de a acţiona cu intenţia dreaptă pentru binele Bisericii Universale, avându-l doar pe Dumnezeu în faţa ochilor lor”. Cel ce susţine meditaţia pleacă apoi din Capela Sixtină – dacă nu este Cardinal elector – şi începe procesul de votare.
Fiecare Cardinal scrie opţiunea sa pentru Papă pe o bucată de hârtie ce este îndoită în două. Buletinele de vot sunt apoi numărate, verificate de două ori şi arse. Procesul de vot continuă până când unul dintre candidaţi strânge două-treimi dintre voturi. Când se ard buletinele de vot ale unei runde neconcluzive, fumul făcut este negru. Dacă a fost ales Papa, va fi alb. La Conclavul din 2005, pentru a evita confuzia cu fumul alb sau negru s-au şi tras clopotele Bazilicii la alegerea Papei Benedict al XVI-lea. Papa Ioan Paul al II-lea îndemna pe cel ales să nu refuze “din teamă de greutatea funcţiei la care a fost chemat ci să se supună cu umilinţă planului voinţei divine. Dumnezeu, care pune greutatea pe umerii lui, îl va şi susţine cu mâna Sa, ca să poată să ducă sarcina. Dându-i greaua însărcinare, Dumnezeu îl va şi ajuta să o ducă la îndeplinire, dându-i demnitatea şi tăria să nu fie copleşit de funcţie.”
Omul ales, imediat ce acceptă devine Episcop al Romei – presupunând că a fost deja consacrat Episcop (dacă nu, va fi consacrat Episcop). Unul dintre Cardinali va anunţa public faptul că a fost ales un Papă, iar noul Pontif va da binecuvântarea din balconul central al Bazilicii vaticane. Papa Benedict se va retrage începând cu 8PM, în 28 februarie, moment în care vor fi 117 Cardinali electori – până acum doi au anunţat că nu vor participa la Conclav. Din cei 117 Cardinali electori, 67, adică peste jumătate, au fost creaţi de Papa Benedict. Conclavul, ca mijloc de alegere a Papei, are o lungă tradiţie în Biserică, dar este modificabil. Actuala legislaţie e dată de constituţia apostolică “Universi Dominici Gregis”, semnată în 1996 de Papa Ioan Paul al II-lea, dar modificată de Papa Benedict al XVI-lea în 2007, respectiv acum câteva zile, deci în 2013. Ultimele Conclave s-au încheiat de regulă rapid. Papa Benedict a fost ales în 2005, într-un Conclav ce a durat două zile. Papa Ioan Paul al II-lea a fost ales în 1978, într-un Conclav de trei zile. (după un material al CNA)
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius