Suntem învăţaţi ca atunci când te găseşti în fundul prăpastiei să nu disperi, iar, dacă ai ajuns în vârful muntelui, să nu ameţeşti. Această a doua primejdie este mai mare decât prima: să ameţeşti când ajungi sus.. Pentru că în fundul prăpastiei apelezi la rugăciune, ca izvor de putere, însă când ai ajuns în vârful muntelui uiţi de ea. Aceasta nu înseamnă că trebuie să solicităm veşnic de la Dumnezeu fundul de prăpastie, dar, fatalmente, într-o groapă adâncă sau mai puţin adâncă aproape fiecare dintre noi cădem o dată sau de mai multe ori în decursul unei vieţi. Este important să avem această armă, care este rugăciunea nesofisticată, fără pretenţii, care, însă te sfinţeşte prin sfinţenia ei, prin care simţi cu nu mai eşti singur, prin care simţi că te însoţeşte în primejdii, că te însoţeşte în boală, că îţi întinde o mână. Este suficient ca tu să fii receptiv.
Este greşit să se creadă că participarea numai la viaţa liturgică şi la rugăciunea liturgică este suficientă pentru un creştin. Dacă viaţa creştinului, nu cultivă şi rugăciunea personală, acesta nu este un creştin adevărat sau întreg.
Rugăciunea, ca izvor de putere, izvor al puterilor sufleteşti, fără îndoială, dar şi a celor fizice, presupune, în încercările vieţii, prin încercările vieţii, o experienţă ieşită din comun. Încercarea poate fi o boală, poate fi despărţirea de cei dragi, poate să fie starea de singurătate, poate să fie o întâmplare nenorocită în familie.. Gama e foarte largă şi o putem descoperi în experienţa noastră de fiecare zi.
E important ca tu, cititorule, să ai suficiente antene, să fii receptiv la Dumnezeu. Iată, de exemplu, o floare a câmpului: dimineaţa roua pluteşte în aer, iar floarea, dacă îşi deschide cupa, primeşte roua, dar dacă nu şi-o deschide, nu o primeşte. Roua există şi este gata să roureze, important fiind ca sufletul omului, asemenea unei flori, să se deschidă către Dumnezeu. Dacă se deschide, întâlnirea dintre Dumnezeu şi om prin rugăciune, prin contemplaţie mistică şi prin trăirea adâncă, duhovnicească are loc şi devine un unicat în viaţa omului.
Te invit la lectură şi vei afla când rugăciunea încetează să mai fie o cerere, devenind o permanentă mulţumire.
Cartea Rugăciunea, izvor de putere în încercările vieţii, autor Mitropolitul Bartolomeu Anania; Editura Doxologia
Cumpara cartea "Rugăciunea, izvor de putere în încercările vieţii"
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius