altmarius

cultură şi spiritualitate

Cum a devenit Calea Victoriei un loc de promenadă

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-a-devenit-cale...

Autor 

Puțină lume mai știe astăzi că zona de la capătul dinspre miazănoapte a Podului Mogoșoaiei (Căii Victoriei) a devenit pentru prima oară loc de plimbare pentru bucureșteni și vizitatorii orașului grație lui Vodă Mavrogheni.

Acesta a amenajat acolo un „complex de agrement“, ce cuprindea, potrivit propriilor sale cuvinte vădind o nedisimulată mândrie, „o înfrumuseţată zidire [...] un chioşc cu odăi şi cu toată podoaba sus“, dar și un „havuz [...] unde puteau ajunge toţi locuitorii politiei de mergeau pe jos, fiind aproape şi-şi făceau priveala lor“.

Aşa cum rezultă din inventarul materialelor obţinute în urma demolării provocate de cutremurul din 1838, în chioşcul împrejmuit cu un zid de cărămidă se intra pe o scară durată din blocuri mari de piatră. Construcţia avea un schelet de lemn, cu un plafon din grinzi groase de stejar şi era acoperită cu şindrilă, dar şi cu un „bold de fier“, probabil o cupolă mică placată cu metal pe model otoman.

La parterul chioşcului se găsea cişmeaua alimentată printr-o conductă provenind direct de la „vistieria apelor“, o construcţie aparte, menită să asigure alimentarea cu apă limpede de izvor a întregii reţele de cişmele din Bucureşti. După toate probabilităţile, fântâna din chioşc avea două ţevi prin care apa se scurgea într-un bazin şi era iniţial accesibilă doar invitaţilor lui Mavrogheni. Probabil că alături fusese amenajat un „havuz mare cu şatârvan“, adică o fântână arteziană asemenea celor ce bucurau privirile sultanului şi paşalelor în cele mai rafinate reşedinţe din Ţarigrad. În schimb, bucureştenii de rând ieşiţi la o plimbare la Şosea îşi puteau astâmpăra setea doar de la o a doua cişmea, mult mai modestă, aflată nu departe de chioşcul voievodului.

Etajul chioşcului găzduia apartamentul lui Mavrogheni, care-şi primea aici cei mai simandicoşi musafiri în mijlocul unor voluptăţi demne de padişahii otomani, al căror ecou îl reprezintă denumirile ce i-au fost date de străinii ce avuseseră prilejul să-i treacă pragul. Astfel, ofiţerul austriac F.B. Purcel se referea la chioşcul lui Mavrogheni cu numele de Lustschloss, în vreme ce aventurierul grec Anastasios îi spunea „maison de plaisance“.

Grădina lui Mavrogheni devine obiectiv turistic

Ulterior, Mavrogheni a dispus amenajarea, la sud de chioşcul său, a unei grădini, al cărei plan l-ar fi desenat, se pare, el însuşi. Aceasta lua forma unui pătrat cu latura de 80 de stânjeni, împărţit în 16 triunghiuri egale, prin intermediul unor alei străjuite de arbori fructiferi. Parcelele astfel create erau plantate cu lalele, garoafe şi trandafiri, în vreme ce în centrul pătratului fusese lăsat un spaţiu circular liber.

De întreţinerea complexului urmau să se ocupe zece grădinari dibaci, scutiţi de orice fel de taxe atât de Mavrogheni, cât şi de succesorii acestuia Mihail Suţu şi Alexandru Moruzi („pentru lucrul grădinei de la cişmeaua apelor ot Zoodopighi (Izvorul Tămăduirii) şi pentru paza şi curăţenia de sus şi de jos, spre podoaba şi mângâierea privelei de obşte“).

În aceste condiţii, era de aşteptat ca grădina lui Mavrogheni de „la Izvoare“ să devină grabnic „principala promenadă unde se întâlnea toată societatea elegantă“ a oraşului, dar şi un obiectiv turistic obligatoriu pentru toţi vizitatorii străini ai Bucureştilor, dintre care unii ne-au lăsat mărturii scrise cu privire la plimbarea lor la Şosea.

Deprins cu impecabilele grădini englezeşti, britanicul William Hunter nu s-a învrednicit să găsească niciun fel de cuvinte de laudă la adresa creaţiei peisagistice a voievodului grec, socotind că locul merita atenţie „numai mulţumită poziţiei sale, care era nespus de plăcută şi oferea de sus o privire atotcuprinzătoare peste o regiune frumoasă de câmpie“. Cu mult mai necruţătoare a fost judecata sa cu privire la frumuseţile autohtone care „se bucurau de răcoarea aerului de seară“ alături de bărbaţii locului. După părerea sa, acolo se adunau „toate femeile slute din Ţara Românească“, procopsite cu „o faţă urâtă, un chip pocit şi o lipsă de şlefuială în maniere“ ce le făcea să semene „mai mult cu vrăjitoarele din Macbeth decât cu făpturile încântătoare şi vrednice de iubire ale creaţiei“.

Ceva mai moderată în aprecierile sale, Christine Reinhard era de părere doar că „tinereţea şi frumuseţea se ofileau repede“ la valahi, iar „femeile lor bătrâne erau cu totul respingătoare“, în ciuda eleganţei vestimentare indiscutabile („am fost încântaţi să privim marea varietate de porturi“). Ieşite la ceas de seară la o plimbare la Izvoare, ele nu purtau costumul „statuilor antice greceşti“, aşa cum constata cu o certă doză de naivitate aristocrata occidentală, ci „fuste [...] de mătase sau muselină“, „cu trenă [...] de blană“, iar pe piept un bariş încrucişat [...] uşor vârât în brâu“, fără a se sinchisi că aveau să-şi murdărească hainele când se aşezau „pe pământul gol“, întrucât „folosirea băncilor era necunoscută“ la Bucureşti. 

FOTO SUS: Ilustrație de Cătălin Drăghici, reconstituire ideală a foișorului și a fântânii adiacente construite de domnul Mavrogheni în București

Vizualizări: 5

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

202 state 

(ultimul: Guam)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 40

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA ARGONAUT

https://www.editura-argonaut.ro/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/edituri/polirom/?utm_source=Newsletter%20T%C3%A2rgul%20C%C4%83r%C8%9Bii&utm_medium=email&utm_campaign=P%C3%A2n%C4%83%20la%20-90%!%20Ia-%C8%9Bi%20lecturi%20Polirom%20pentru%20un%20sezon%20plin%20de%20magie!

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor