Cu plutele pe Bistrita: Brosteni

[altmariusgeo]

Orasul Brosteni este situat in partea de sud-est a bazinului Dornelor, pe cursul mijlociu al Bistritei si are in componenta satele: Brosteni, Haleasa, Lungeni, Neagra, Cotargasi, Darmoxa, Frasin, Holdita, Holda si Pietroasa.

Teritorial, Orasul Brosteni se invecineaza:

la nord, cu hotarele comunelor Ostra si Crucea;
la este, cu judetul Neamt;
la sud, cu judetul Harghita;
la vest, cu hotarele comunei Panaci;
la nord-vest cu hotarele comunei Dorna Arini.
Orasul este strabatut de drumul national DN 17 B Vatra Dornei - Piatra Neamt. In centrul orasului se ramifica drumul judetean DJ 173 Brosteni - Darmoxa - Vatra Dornei, artera de circulatie cu variante prin Dragoiasa si Paltinis. Navigati pe Harta virtuala a orasului Brosteni sau Vizualizati Imagini din Satelit

Descoperirile arheologice, precum si documentele istorice pledeaza pentru existenta unor populatii vechi in bazinul Bistritei, inca din epoca paleolitica. Date asupra populatiei din bazinul inferior al Bistritei au ramas de la Ptolomeu, care mentioneaza existenta unei populatii de carpi si carpodaci, in partea vestica a Moldovei.

Localitatea Brosteni a facut parte din Branistea Voronetului, de la 1488 pana in 1807. Aceasta mosie a fost daruita de Stefan cel Mare, Manastirii Voronet, care a stapanit-o in vechile hotare, pana cand aceasta a fost anexata Imperiului Habsburgic, in 1775.

Dupa anexarea Bucovinei de catre austrieci, o parte din Branistea, pe care se afla astazi comunele Crucea si Brosteni, a ramas in Moldova, in stapanirea lui Teodor Mustata care, in februarie 1807, a vandut-o lui Constantin Balj. Incepand cu 1877, comuna Brosteni a devenit proprietatea lui Carol I, domnitorul tarii, prin cumparare de la Balj.

Dupa intrarea Brostenilor in stapanirea Casei regale, au fost construite cai rutiere judetene si nationale spre aceste asezari si s-a dezvoltat mineritul.
Relieful predominant in comuna il constituie muntii, ce acopera 85% din teritoriu, 12% fiind zona de deal si doar 3% teren arabil. Altitudinea variaza intre 1.500 m (Brosteni) si 1.700 m spre limita superioara paduroasa.

Cea mai inalta cota este muntele Calimani, cu 2.100 m, ce se afla in afara zonei Brostenilor. Comuna este
strabatuta de la un capat la altul de raul Bistrita, in care se varsa paraiele: Barnar, Holda, Holdita, Neagra si Negrisoara, Cotargasul. Geologia comunei cuprinde fasia cea mai evstica a Carpatilor Orientali si anume fasia cristalina si fasia flisului.

Clima este aspra, cu ierni lungi si geroase si veri scurte si racoroase. Precipitatiile medii anuale sunt de 800 mm in perioada mai - septembrie si de 400 mm in restul anului. Vanturile cele mai frecvente sunt celedin nord-est si sud-est. In cadrul comunei Brosteni s-au identificat 8 tipuri generale de sol, predominand solul brun, acid montan si solul brun galbui.

Suprafata comunei este de 59.466 ha (cea mai mare comuna din judetul Suceava), iar populatia comunei este de 7.151 persoane. Comuna are in componenta 10 sate.

DOCUMENTELE ISTORICE PRECUM SI DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE ATESTA URME DE EXISTENTA PE ACESTE MELEAGURI INCA DIN PALEOLITIC,DAR SEMNE MAI CONVINGATOARE AL UNOR ASEZARI DATEAZA DIN EVUL MEDIU,BROSTENII FACAND PARTE DIN BRANISTEA VORONETULUI DE LA 1488 PANA LA 1807,CAND MOSIA ESTE CUMPARATA DE LOGOFATUL CONSTANTIN BALS.CELE MAI VECHI OCUPATII ALE LOCALNICILOR AU FOST CRESTEREA ANIMALELOR,VANATOAREA SI EXPLOATAREA LEMNULUI.

O PERIOADA DE MARI PREFACERI IN VIATA SOCIAL-ECONOMICA ESTE INREGISTRATA IN TIMPUL STAPANIRII MOSIEI DE CATRE CASA REGALA,IN JURUL ANILOR 1900,CAND BROSTENIUL ERA RESEDINTA PLASEI DE MUNTE SI AVEA INSTITUTII PRECUM PRIMARIA,JANDARMERIA,SUBPREFECTURA,JUDECATORIA DE PACE,OFICIUL TELEGRAFIC SI POSTAL,SPITAL,SCOALA DE MESERII.

PRIMA CONSTRUCTIE DIN LOCALITATE,ATESTATA DOCUMENTAR,ESTE BISERICA DIN CENTRUL ORASULUI,CE DATEAZA DIN ANUL 1760.IN ANUL 1840 SE CONSTRUIESTE PRIMA SCOALA DE PE VALEA BISTRITEI IAR IN 1880 PRIMARIA. IN 1898,CU CONTRIBUTIA CASEI REGALE,SE CONSTRUIESTE SPITALUL CARMEN SYLVA,PE UN PLATOU DEASUPRA SATULUI LUNGENI. CEA MAI MARE DEZVOLTARE O CUNOASTE LOCALITATEA DUPA ANUL 1965,CAND,DATORITA DESCOPERIRII UNOR ZACAMINTE MINERALE,SE INFIINTEAZA INTREPRINDEREA MINIERA. SE MODERNIZEAZA SOSEAUA PIATRA NEAMT-VATRA DORNEI,SE CONSTRUIESTE LICEUL,DISPENSARUL MEDICAL,CASA DE CULTURA SI UN ANSAMBLU DE 1000 DE APARTAMENTE. DIN PACATE,DUPA ANUL 1990,MINA ISI RESTRANGE ACTIVITATEA,LA FEL SI COOPERATIA DE CONSUM,CELE DOUA SECTOARE FORIESTIERE SI SECTIA DE PROSPECTIUNI GEOLOGICE SE INCHID,CEEA CE A DUS,CA DE LA LOCUL UNDE LUCRA FORTA DE MUNCA DE PE TOATA VALEA BISTRITEI, SA SE INREGISTREZE CEA MAI RIDICATA RATA A SOMAJULUI DIN JUDETUL SUCEAVA.

ORASUL BROSTENI SE AFLA ASEZAT IN PARTEA DE SUD-VEST A JUDETULUI SUCEAVA, PE CURSUL MIJLOCIU AL RAULUI BISTRITA, LA 100 KM FATA DE MUNICIPIUL SUCEAVA, 114 KM DE MUNICIPIUL PIATRA NEAMT,80 KM DE ORASUL TARGU NEAMT SI LA 55KM DE VATRA DORNEI SI GURA HUMORULUI. ARE URMATOARELE COORDONATE GEOGRAFICE : 47 grade,14 minute si 20" LATITUDINE NORDICA SI 23 grade,21 minute,10" LONGITUDINE ESTICA. SUPRAFATA ORASULUI,IMPREUNA CU SATELE APARTINATOARE ESTE DE 59.466 ha.

CEI MAI INALTI MUNTI DIN ZONA SUNT CALIMANUL CU 2100 m SI GRINTIESUL CU 1900 m. CEL MAI MARE CURS DE APA ESTE RAUL BISTRITA,CARE TRAVERSEAZA ORASUL DE LA NORD LA EST,DIN CATUNUL BARNAR SI PANA IN SATUL FRASIN,PE O LUNGIME DE 16 KM.ALT CURS DE APA ESTE PARAUL NEGRA CU O LUNGIME DE 50 DE KM CU AFLUENTUL SAU NEGRISOARA,CARE IZVARASTE DIN MUNTII CALIMANI SI SE VARSA IN RAUL BISTRITA.ALTE PARAIE MAI IMPORTANTE SUNT BARNARUL,PUZDRA,CABOAIA,HOLDITA SI COTARGASUL.

MAJORITATEA LOCUINTELOR SE AFLA CONSTRUITE PE MALUL RAULUI BISTRITA DE LA BARNAR, HOLDA,HOLDITA, BROSTENI,LUNGENI, COTARGASI, FRASIN SI PIETROASA. DE ASEMENEA,POPULATE SUNT SI O SERIE DE VAI A UNOR PARAIE,CUM SUNT:PUZDRA,CABOAIA,HOLDITA,NEAGRA SI COTARGASI.ALTITUDINEA ACESTOR ASEZARI VARIAZA INTRE 600 SI 900 DE METRI,IAR PANTA INTRE 5 SI 45 grade

CA URMARE A REFERENDUMULUI DIN ANUL 2003 PENTRU DECLARAREA CA ORAS A COMUNEI BROSTENI,PRIN LEGEA nr.83/2004 LOCALITATEA BROSTENI DOBANDESTE STATUTUL DE ORAS DE RANGUL 3. ORASUL BROSTENI A FOST CONSTITUIT DIN SATELE BROSTENI,NEAGRA,LUNGENI SI HALEASA SI ARE CA SATE APARTINATOARE DARMOXA,HOLDA,HOLDITA,COTARGASI,FRASIN SI PIETROASA

Cindva o ocupatie de baza a locuitorilor de pe valea Bistritei, plutaritul a ramas un mestesug peste care s-a asternut uitarea, fara putinta de readucere in actualitate. Tehnologia moderna a facut sa dispara aceasta meserie odata cu amenajarea riurilor, construirea de diguri si baraje. Folosit mai ales pentru transportarea materialului lemnos, plutaritul era mult mai ieftin decit celelalte modalitati de transport – pe calea ferata sau pe sosele. In zona Neamtului, lemnul transportat cu plutele era adus de la Dorna, Farcasa sau Sabasa. Un centru de exploatare era padurea Tarcau, unde se amenajase o "schela", iar plutele incarcate plecau pe riu pina la Galati sau Braila. In functie de lemnul transportat si de lungimea acestuia, erau plute de grinzi, trunchiulete si raele, folosite pentru trunchiurile groase si lungi, iar lemnele rotunde se puneau ca "umplutura" pe alte plute mai mari. Din schela padurii Tarcau nu se transportau decit plute de butuci si plute de dulapi.

• Cind apa te atrage, te faci plutas sa fii aproape de ea
Plutasii nu cistigau mult. Insa, prin zona se spunea ca daca apa te atrage, trebuia sa te faci plutas sa fii aproape de ea. Construirea plutelor se facea pe mal si cerea multa rabdare si pricepere. Malul trebuia pregatit in prealabil, rotunjit, pentru ca lemnul asezat in stive sa poata aluneca lin in apa si sa poata fi legat de pluta. Plutasii lucrau numai in cete, conduse de un dragoman (cel mai priceput dintre plutasi sau un negustor de lemne), iar acesta facea din iarna invoielile pentru plutaritul din vara. Odata cu primele zile ale lunii martie, dragomanul si ceata incepeau lucrul.
Odata ajunse pe apa, dalcausul si cirmaciul aveau grija ca plutele sa nu se ciocneasca intre ele, iar cele mai mici sa nu stea in calea celor mari si incarcate. Comenzile folosite de plutasi in timpul transportului erau diferite de la zona la zona, dar cind dalcausul striga cirmaciului sa se abata la dreapta, striga "da pluta la padure", deoarece, plutind pe firul apei spre Dunare, padurea raminea mereu in dreapta. Cind trebuia sa cirmeasca pluta in stinga, striga "da pluta la cimp". Aceste comenzi erau pastrate pina in dreptul satului Calieni, aproape de Focsani, unde acestea deveneau "la munteana" – spre dreapta si "la moldoveana" – spre stinga.
Nu se transportau niciodata lemne de foioase, pentru ca erau prea grele. La venirea serii, plutele erau trase la mal, dupa un cot al riului, astfel ca apa sa loveasca in malul opus. In plus, se evita riscul ca vreo pluta sfarimata sa se izbeasca de incarcatura. Cind ajungeau la Gura Bistritei, plutele erau legate de mal si lasate sub paza, iar plutasii se intorceau la Piatra, pentru a lua alte plute. Ajunse cu cea de-a doua incarcatura la Gura Bistritei, plutele erau legate doua cite doua si se forma un "pod", condus mai departe de doi plutasi, pina in dreptul satului Calieni. Aici, plutele erau legate cite 3 sau 4, intr-un "sal", si conduse de doi buni cirmaci. Plutasii care isi incheiau treaba la Calieni se intorceau la Piatra, de regula pe jos. Intrind pe Dunare, "salurile" erau legate cu "odgoane" de tei impletite doua cite doua, numite "palimare". 6-8 "saluri" unul linga altul constituiau un "bloc" de plute, care erau trase la mal si ancorate cu lanturi groase.
Daca plutele se deteriorau pe traseu, plutasii le paraseau si se intorceau la schela, unde se organiza o asa-zisa pluta de "strinsura", cu plutasi buni si voinici, platiti de 2-3 ori mai mult decit un plutas obisnuit si care aveau menirea de a recupera pluta si lemnele. O pluta ajungea cam intr-o saptamina la destinatie. Sezonul plutariei incepea la 15 martie si se termina la 15 noiembrie, un plutas reusind sa duca 26 de plute intr-un sezon. El cistiga astfel 580 de lei, adica 3 lei si 15 bani pe zi. De cele mai multe ori meseria era mostenita din tata in fiu, fiecare incercind sa fie mai bun decit cei dinaintea sa.
Florin Rusu