Cartea „Constantin Silvestri – biografie necunoscută“, care cuprinde informaţii necunoscute din arhivele Securităţii despre unul dintre cei mai importanţi compozitori şi dirijori români şi unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului 20 la nivel mondial, a fost lansată la Târgul Gaudeamus.
Volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută”, de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, a apărut la Editura Ars Docendi – Universitatea din Bucureşti şi a fost lansat, sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus de la Bucureşti.
Alături de autoarea cărţii, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, s-au aflat Olga Grigorescu, muzicolog, Laura Manolache, compozitoare şi muzicolog, şi Ioan Crăciun, directorul Editurii Ars Docendi.
Cu ocazia centenarului Constantin Silvestri, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu (violonistă, conferenţiar al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti) reuneşte în acest volum documente şi fotografii din arhive, inclusiv cele ale Securităţii şi ale Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, crâmpeie de corespondenţă şi evocări despre marele dirijor.
Ca şi alţi oameni de cultură din perioada comunistă, Constantin Silvestri a ales calea exilului pentru a se realiza din punct de vedere artistic. Neputând să-l determine să revină în ţară, Securitatea şi înalţi demnitari ai regimului au căutat mijloace de a confisca bunurile dirijorului.
Securitatea versus Constantin Silvestri
„Este un volum care a consumat-o şi pe autoare, dar şi pe noi. Este o carte realizată cumva cu durere şi cu iubire”, a spus Ioan Crăciun, directorul Editurii Ars Docendi, la evenimentul de lansare a volumului de la Târgul de Carte Gaudeamus.
La rândul său, muzicologul Olga Grigorescu a subliniat faptul că volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” nu este o biografie obişnuită, ci este o carte care iese din canoane, inclusiv prin modul de constituire.
„După părerea mea, această carte se parcurge cu răsuflarea tăiată şi răspunde setei noastre de autenticitate şi de adevăr. Sunt prezentate documente scoase cu răbdare şi cu migală din arhivele CNSAS.
E impresionantă lupta pe care marele muzician a dus-o pentru a-şi păstra libertatea. Noi ştiam că a plecat în străinătate, că nu s-a mai întors, dar nu ştiam amănuntele acelor ani. A fost un muzician care nu dorea decât să-şi practice meseria şi să servească România”, a spus Olga Grigorescu.
Ea a precizat că din volum reiese şi lupta Securităţii pentru a-l readuce în ţară pe Constantin Silvestri „şi probabil pentru a-l anihila”. „Cartea completează ce ştiam despre acest mare artist şi, din documentele prezentate, ne dăm seama ce presiune a apăsat asupra lui chiar când era în afara ţării”, a spus Olga Grigorescu.
Coperta volumului lansat la Gaudeamus
Potrivit muzicologului, românii s-au putut bucura de realizările lui Constantin Silvestri foarte târziu. „Înregistrările lui Constantin Silvestri la radio erau interzise, dar, după 1969, când acesta a murit, s-a dat drumul programărilor la radio, a fost repus în drepturile sale artistice. Am trăit această schimbare nedreaptă şi ruşinoasă”, a spus Olga Grigorescu.
La rândul său, muzicologul Laura Manolache a spus că volumul „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” cuprinde „dezvăluiri care aduc în apropiere documente pe baza cărora putem să ne reconfigurăm imaginea de ansamblu a unei epoci”.
Ea a spus că o parte din moştenirea din ţară a lui Constantin Silvestri se află în arhiva Muzeului Naţional „George Enescu”, însă Securitatea a pus sechestru pe locuinţa şi pe bunurile sale. „Acest volum ne deschide o mulţume de alte căi cu privire la ce s-a întâmplat”, a mai spus Laura Manolache.
Autoarea volumlui, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, a spus că a prezentat în volum, alături de informaţii furnizate de cei doi mari biografi ai lui Constantin Silvestri – Theodor Bălan şi Eugen Pricope -, documente despre ce s-a întâmplat în România în perioada în care Silvestri trăia în străinătate.
„Nimic nu a scăpat drumului pe care conducătorii politici credeau că trebuie să-l urmeze arta”, a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, precizând că, în mod sistematic, pe vremea când era în ţară, Silvestri era criticat.
Potrivit autoarei, unul dintre cele mai importante momente prezentate în carte este acela în care Constantin Silvestri se hotărăşte să plece definitiv din ţară, după premiera operei „Oedip”, care a avut loc pe 22 septembrie 1958 şi care a reprezentat culmea carierei sale în România.
„Cele mai dramatice două capitole sunt cele din final. Silvestri a fost condamnat ca trădător de ţară. Este halucinant cum statul român s-a pretat la asemenea lucruri, i-a luat absolut tot.
Avea 45 de tablouri, dintre care cinci de Luchian, el se înconjura de aceste obiecte, făceau parte din universul lui. Veţi vedea cum s-a comportat un regim totalitar faţă de un mare artist român”, le-a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu celor prezenţi la evenimentul de lansare a cărţii sale de la Gaudeamus.
Info:
Cartea „Constantin Silvestri – biografie necunoscută” face parte din proiectul „Centenar Constantin Silvestri”, sprijinit de Fundaţia Raţiu din Marea Britanie.
Foto credit: Wikipedia, Constantin Silvestri
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius