Conacul Brâncoveanu de pe Valea Prahovei, vechi din secolul al XIX-lea, va fi demolat pentru construirea unui supermarket

[altmariusistoric]

AutorRedactia

• http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/conacul-bra...

Până să ajungă în staţiunea regală Sinaia, orice turist ar putea vizita Breaza, staţiune renumită pentru aerul curat şi stilul de dans popular „Ca la Breaza”. Şi cam atât. Nimeni nu ştie că acolo se află un frumos conac ce a aparţinut familiilor Brâncoveanu – Bibescu, vechi din secolul al XIX-lea, şi care acum, din indiferenţa atât a proprietarilor, cât şi a primăriei, urmează a fi demolat pentru a se construi un supermarket. La fel de important este şi faptul că, nu cu mult timp în urmă, tot în Breaza, a fost dărâmată o biserică ridicată la începutul anilor 1700, odată clădire de patrimoniu.

Despre frumosul conac care astăzi este într-o stare destul de bună, comparativ cu multe alte clădiri istorice care nu au mai putut fi salvate, se spune că a fost achiziţionat de marele ban Grigore Brâncoveanu. Acesta nu a putut avea copii cu soţia sa Elisabeta Balş, aşa că, în 1824 a adoptat-o pe Zoe Mavrocordat. Zoe, acum Brâncoveanu, a moştenit întreaga sa avere. Mai târziu, aceasta s-a căsătorit cu Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti la acea vreme. Moşia a rămas de-a lungul timpului în familiile de boieri ale României, aparţinând pe rând lui Grigore Basarab Brâncoveanu, după Primul Război Mondial prinţului Constantin Brâncoveanu, iar în 1949 avea să fie naţionalizată. După multe procese în instanţă, conacul a reintrat în posesia moştenitorilor familiei Brâncoveanu, însă pentru a fi catalogat clădire de patrimoniu nici vorbă.

conac.jpg

Nu numai faptul că a fost locuit de personalităţi importante ale istoriei noastre sau faptul că datează din secolul al XIX-lea face conacul special, ci şi faptul că asupra arhitecturii sale şi-au pus amprenta arhitecţi celebri străini, care au lucrat pentru familiile bogate ale României: unul dintre ei a fost Paul Gottereau, cel care a proiectat o mare parte a Palatului Regal de pe Calea Victoriei. În arhivele naţionale găsim fotografii ale frumosului conac, dar şi numeroase inventare  care precizează prezenţa unor opere de artă însemnate la conacul din Breaza, semnate de artişti precum Toniţa, Enea, Popp, Jalea, Băeşu, dar şi scoarţe româneşti, vase Galle şi o impresionantă bibliotecă.

Cu toate acestea, pentru conacul Brâncoveanu unde Martha Bibescu și Anne de Noailles şi-au găsit inspiraţia, instituţiile statului nu au făcut nimic. Şi cu toate că locuitorii oraşului au iniţiat o petiţie online, iar acum un protest, clădirea se pare că în curând va fi dărâmată pentru a fi construit un supermarket.