An după an parcurgem lista celor pe care istoria i-a consemnat în rândul valorilor sale culturale, iar Fila de calendar găzduită de "Arpeggio" încearcă să vă dezvăluie - pe cât posibil - aspecte sonore diferențiate ale personalității lor.
Henri Vieuxtemps - violonist faimos al epocii romantice, un talent precoce afirmat și în domeniul componistic, exponent de frunte al școlii belgiene.
Henri Vieuxtemps - muzicianul stins din viață acum 135 de ani, în 6 iunie, după ce boala i-a restrâns mult activitatea...
Avea 61 de ani, dar o carieră care depășise ca durată o jumătate de veac! Născut la Vervier în februarie 1820, Henri Vieuxtemps a studiat vioara întâi cu tatăl său - muzician amator... A avut apoi concerte la Liege și Bruxelles şi la 8 ani a început să ia lecții cu Charles de Beriot. In anul următor a fost dus de acesta la Paris, unde a debutat, în mai 1829. A urmat un deceniu de ample turnee europene în care virtuozitatea lui i-a impresionat și pe Schumann, pe Paganini sau Berlioz. Incă adolescent, a solicitat și lecții de compoziție la Viena și apoi în capitala Franței.
Foarte apreciat în Rusia, s-a stabilit acolo o perioadă: a primit titlul de Muzician al Curții și solist al Teatrului Imperial pe vremea țarului Nicolae I, a pus bazele școlii de vioară în cadrul Conservatorului din Sankt Petersburg. A predat și la Bruxelles mai târziu (printre elevii săi faimoși fiind și Eugene Ysaye), oprindu-se un timp din turneele care l-au purtat în întreaga Europă, dar și în Statele Unite (unde a cântat alături de pianistul Thalberg).
Atributele violonistului remarcabil, lansat încă din copilărie, s-au reflectat și asupra paginilor concertante dedicate de el instrumentului său: primul său concert pentru vioară a fost scris la 16 ani; cel editat însă ca nr. 1 a fost oferit în primă audiție la Sankt Petersburg, pe când Vieuxtemps avea doar 20 de ani (un opus pentru care Berlioz a avut cuvinte de laudă când l-a auzit în anul următor) dar cel mai cunoscut este cel cu nr.5 (opusul 37), "Le Gretry", (datat cu mai mult de două decenii mai târziu). Concertul cu nr.8 a rămas neterminat, dar au mai existat și alte lucrări destinate viorii și orchestrei. O parte dintre aceste partituri ale lui Henri Vieuxtemps au rămas în circuitul de concert, chiar dacă nu sunt foarte des cântate (nu au proporții prea ample și nu mizează foarte mult pe bravură ci mai degrabă pe sensibilitate și poezie, oferind și o relevantă latură a tehnicii, a prestanței solistice romantice).
Dacă - tot la "Arpeggio" - v-aţi întîlnit cu paginile concertante violonistice ale lui Henri Vieuxtemps, de această dată Fila de calendar vă oferă o lucrare târzie dedicată violoncelului.
La aproape 56 de ani, Vieuxtemps a încheiat varianta cu pian a primului său concert pentru violoncel despre care Gazette musicale de Paris scria: "Virtuozii trebuie să fie recunoscători acestui mare artist că le-a îmbogățit repertoriul cu o lucrare de strălucitor efect." Al doilea concert dedicat violoncelului a fost publicat postum, ca op.50... A fost gândit special pentru dedicatarul partiturii solistice, un cunoscut muzician belgian... Autorul și-a dorit mult să îl poată auzi, dar nu a mai apucat, căci s-a stins din viață acum 135 de ani, în 6 iunie, pe teritoriul algerian, unde s-a retras în preajma fiicei sale și unde și-a petrecut ultimii doi ani, parțial paralizat după al doilea atac cerebral...
Cariera sa interpretativă de instrumentist virtuoz și apoi de dirijor se oprise deja...Ii rămăsese doar creația...La Radio România Muzical marcăm chiar în 6 iunie cei 135 de la dispariția compozitorului Henri Vieuxtemps cu această Filă de calendar în care puteţi asculta înregistrări cu David Oistrah si Heinrich Schiff.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius