cultură şi spiritualitate
Garabet Ibrăileanu | |
---|---|
Membru al Academiei Române |
Literatura română | ||
Istoria literaturii române | ||
Evul mediu |
||
Curente în literatura română | ||
Umanism - Clasicism |
||
Scriitori români | ||
Listă de autori de limbă română |
||
Portal România | ||
Portal Literatură | ||
Proiectul literatură | ||
Toate articolele din serie | ||
editează |
Garabet Ibrăileanu (n. 23 mai 1871, Târgu Frumos - d. 10 martie 1936, Bucureşti), a fost un critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar şi romancier român. Este una dintre cele mai influente personalităţi din literatura română a primelor decenii din secolul al XX-lea, teoretician, promotor al criticii literare ştiinţifice (direcţia poporanistă), creator literar, profesor de istoria literaturii române la Universitatea din Iaşi şi principal redactor al revistei Viaţa românească între anii 1906 şi 1930. Sub pseudonimul Cezar Vraja, pe care avea să-l folosească, cu intermitenţe, toată viaţa, Garabet Ibrăileanu debutează în paginile revistei Şcoala nouă cu articole, după care publică versuri, poeme în proză, cugetări, traduceri etc.
1905 Colaboreazã în numerele 1-3 ale revistei “Curentul nou”, scoasa de H. Sanielevici.
1906, martie Apare la Iasi “Viata româneascã”, directori C. Stere si Paul Bujor, secretar de redactie G. Ibrãileanu. Pânã la 1 iulie 1908, redactia revistei a fost în casa lui Ibrãileanu; dupa mutarea redactiei, cenaclul literar continuã în acelasi loc.
1907 La 18 decembrie, Ministerul îi acordã titlul de profesor definitiv.
1908, 1 septembrie Este numit profesor suplinitor la catedra Istoria literaturii române moderne a Facultãtii de litere din Iasi.
1909 Îi apare volumul Scriitori şi curente; în perioada februarie-martie se internează la sanatoriul Sf. Elisabeta, Bucuresti.
1911 Redacteazã o detaliatã biografie ce va aparea postum sub titlul "Amintiri din copilărie si adolescentã". La 5 noiembrie este destituit de minister din postul de suplinitor, în locul lui fiind numit Eugen Lovinescu, doctor în litere la Paris şi docent universitar.
1911, decembrie G. Ibrăileanu se înscrie la doctorat.
1912 Publicã teza de doctorat: "Opera literarã a d-lui Vlahutã", în urma cãreia primeşte titlul de doctor. În iunie Consiliul facultãtii propune numirea lui Ibrăileanu ca profesor la aceeaşi catedră; de acum înainte viaţa lui Ibrãileanu se va împărţi între revistă şi Universitate.
1916 august Viata româneascã” îsi înceteazã aparitia.
1918 Între aprilie şi septembrie G. Ibrăileanu scoate cotidianul “Momentul”.
1918 octombrie Academia Română îi respinge candidatura.
1919 Din februarie până în decembrie apare revista săptămânală “Însemnãri literare”. Ţine, la îndemnul dr. Fr. Rainer, un “curs popular” despre literatura românã la Institutul Anatomic din Iaşi.
1920, martie Reapare “Viaţa românească”. Scoate volumul "Note si impresii".
1921 Apar volumele: "După război", "Scriitori români şi străini".
1924-1925 Redacteazã "Adela" într-o primã versiune, pe care o citeste sotiei şi prietenilor.
1927 Lucreazã la o editie a poeziilor lui Eminescu ce va fi editatã în 1930 de “Cultura nationalã”. În acelasi an apar volumele: "Studii literare" si "Privind viata". Tot în 1930, redactia “Vietii românesti” se mutã la Bucuresti, editatã fiind de “Adevãrul”.
1933, ianuarie Se retrage de la conducerea revistei ce va reveni lui M. Ralea, director pentru partea ideologică si politică şi lui G. Cãlinescu, directorul partii literare si artistice. În mai, apare romanul Adela.
1933, iunie I se conferã premiul national de prozã.
1934 Boala se agraveazã; în aprilie suportã la Bucuresti o interventie chirurgicalã; spre toamnã este internat la santoriul “Casa Diaconeselor” din Bucuresti.
1936 În noaptea de 10 spre 11 martie, Ibrãileanu a pãrãsit lumea celor vii; la 12 martie corpul profesorului a fost incinerat şi timp de un sfert de oră i s-a cântat andantele din Simfonia Nr.6 "Pastorala" de Ludwig van Beethoven.
Între 1890 şi 1895, Garabet Ibrăileanu frecventează la Universitatea din Iaşi cursurile Facultăţii de Filosofie, istorie şi literatură, concomitent urmează şcoala normală superioară. În timpul studiilor universitare, Garabet Ibrăileanu colaborează la diverse ziare şi reviste (Munca, Evenimentul literar, Lumea nouă etc.), cu articole având conţinut politic-social şi de orientare literară.
În 1908 a ocupat catedra de literatură modernă de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, pe care a servit-o până în 1934. Profesorul Ibrăileanu a reluat strălucita tradiţie a societăţii Junimea şi a revistei Convorbiri literare prin reunirea în jurul revistei Viaţa românească a scriitorilor cei mai însemnaţi ai epocii şi prin orientarea mişcării literare a vremii în direcţia creaţiei de caracter specific, legată de realităţile naţionale contemporane. Spiritul democratic al lui Garabet Ibrăileanu a ferit poporanismul, în cei 10 ani de existenţă, din prima serie a revistei Viaţa românească, de excese ca şi de exclusivism, permiţând scriitorilor importanţi ai epocii, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Octavian Goga, Tudor Arghezi etc. să-şi dezvolte liber activitatea.
Opera critică a lui Garabet Ibrăileanu, al treilea moment important în critica românească, poate fi privită ca o sinteză a direcţiilor anterioare ilustrate de Titu Maiorescu şi C.Dobrogeanu-Gherea. Întâia lucrare importanta a lui Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească (1908) este un eseu sociologic. Autorul analizează geneza formelor culturii în România, luând ca documente operele scriitorilor mai însemnaţi din perioada 1840-1880, adică din momentul apariţiei revistei lui Mihail Kogălniceanu, Dacia literară - unde se afirmă pentru întâia oară spiritul critic, condamnându-se literatura de imitaţie şi se atrage atenţia asupra necesităţii reprezentării caracterului naţional - până la constituirea statului român modern, când România a luat fizionomia unui stat european. Această operă a lui Ibrăileanu, de o cuceritoare vioiciune dialectică, conţine obsevaţii pătrunzătoare asupra atitudinii principalilor scriitori români faţă de formele de civilizaţie şi cultură dintr-un proces de patru decenii de dezvoltare, trecând prin revoluţia burghezo-democrată de la 1848, Unirea Principatelor şi dobândirea independenţei naţionale.
Următoarele volume de critică, Scriitori şi curente (1909), Opera literară a d-lui Vlahuţă (1912), Note şi impresii (1920), După război (1921), Sciitori români şi străini (1926), Studii literare (1930) conţin observaţii mereu valoroase despre clasici (Cârlova, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Caragiale) sau despre contemporani la impunerea cărora Ibrăileanu a contribuit (Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voineşti, Gala Galaction, G. Topârceanu, Demostene Botez, Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Henriette Ivonne Stahl). Observaţia despre caracterul filosofic al romanţelor lui Eminescu, despre caracterul de nuvelă al basmelor lui Creangă, despre semnificaţia numelor comice din teatrul şi proza lui Caragiale, sublinierea lirismului prozei lui Sadoveanu, a psihologiei inadaptatului din proza obiectivă a lui Brătescu-Voineşti, autoironiei lui Topârceanu, sincerităţii lui Demostene Botez, a pozei rostadiene din sonetele lui M.Codreanu, a creaţiei de tipuri din proza de evocare a copilăriei a lui Ionel Teodoreanu au devenit apoi locuri comune ale criticii, circulând detaşate de autor, ca nişte adevăruri necesare.
Două eseuri originale, de răsunet ale lui Ibrăileanu sunt Literatura şi societatea, apărut ca introducere la teza de doctorat Opera literară a d-lui Vlahuţă şi, respectiv, Creaţie şi analiză din volumul Studii literare.
În cel dintâi, criticul aruncă o lumină nouă asupra raportului dintre artist şi societate prin teoria selecţiei, insistând asupra corespondenţei dintre idealul artistic şi aspiraţiile publicului la un moment dat, relaţie care explică soarta plină de peripeţii a artistului de geniu, totdeauna receptat printr-o latură a creaţiei sale şi succesul sau insuccesul artistului conformist.
În cel de-al doilea, Ibrăileanu stabileşte, referindu-se la romanul contemporan, două tipuri mai răspândite, unul constând din prezentarea comportării eroilor, a faptelor lor, şi altul constând din comentarea stărilor sufleteşti, altfel spus romanul narativ şi romanul analitic, romanul epic şi romanul liric sau romanul obiectiv şi romanul subiectiv. Disociaţiile lui Ibrăileanu între creaţie şi analiză, bogat exemplificate, arată avantajele şi dezavantajele celor două procedee, lămurind câteva din misterele capodoperei.
Un volum de aforisme privitoare la conduita înţeleptului privind viaţa (1930) şi un roman de analiză a sentimentului iubirii Adela (1933), clasic în literatura noastră, încheie activitatea lui Garabet Ibrăileanu. Pentru multilaterala sa activitate, Academia Română l-a ales membru postmortem. Garabet Ibrăileanu a rămas în amintirea tuturor celor care l-au cunoscut drept un profesor impecabil, impunător şef de cenaclu, om de o rară distincţie sufletească, prieten de neuitat, intelectual de o elevată ţinută, a cărui operă se constituie într-un moment remarcabil în istoria criticii româneşti.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius