Comemorarea zilei: Dimitrie Gusti

[altmariusideea]

Dimitrie Gusti

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dimitrie Gusti
Membru al Academiei Române

Academicianul Dimitrie Gusti.

Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iași; 30 octombrie 1955), filosof, sociolog și estetician român. Membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 - 1946), ministru al învățământului între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București.

A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 - 1948). A obținut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială.

A fondat și condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919 - 1921), Institutul Social Român (1921 - 1939, 1944-1948), Institutul de Științe Sociale al României (1939 - 1944), Consiliul Național de Cercetări Științifice(1947 - 1948). A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl și G. Focșa, Muzeul Satului (1936).

În domeniul literar-științific, Gusti a înființat și a condus revistele "Arhiva pentru știința și reforma socială" (1919 - 1943) și "Sociologie românească" (1936 - 1944). A avut o contribuție deosebită la formarea Muzeului Satului.

Enunțuri

Gusti a fost fondatorul Școlii Sociologice de la București. El rezumă sistemul său sociologic la câteva enunțuri:

• Societatea se compune din unități sociale, adică din grupări de oameni legați între ei printr-o organizare activă și o interdependență sufletească.
• Esența societății este voința socială.
• Voința socială depune ca manifestări de viață: o activitate economică și una spirituală, reglementate de o a activitate juridică și de o activitate politică.
• Voința socială este condiționată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic, biologic, psihic și istoric.
• Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activitățile ei și sub înrâurirea factorilor condiționanți, se numesc procese sociale.
• Începuturile de dezvoltare pe care le putem surprinde în realitatea prezentă și, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie, se numesc tendințe sociale.

Plecând de la sistemul său, a fundamentat metoda monografică, metodă ce presupune abordarea simultană, multidisciplinară a subiectului pe cadre și manifestări, folosind echipe de specialiști din domeniul științelor sociale, medici, ingineri, agronomi, învățători etc.

Opere principale

• Egoismus und Altruismus, 1904
• Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik, 1908
• Cosmologia elenă, 1929
• Sociologia militans, (volumul I, 1935; volumele I și II, 1946)
• Cunoaștere și acțiune în serviciul națiunii, (2 volume), 1939
• Problema sociologiei, 1940
• La science de la realite sociale, 1941.
• Enciclopedia Romaniei. Vol. I-IV, Bucharest 1938, 1938 1943

Legături externe

• "Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti", de Mircea Vulcănescu
• Biblioteca Centrală ASE, Enciclopedia României, Volumul I
• Biblioteca Centrală ASE, Enciclopedia României, Volumul III

Vezi și

• Listă de statisticieni

Predecesor: Ion Th. Simionescu

Președintele Academiei Române 1944 – 1946

Succesor: Andrei Rădulescu