Comemorarea zilei: Andy Warhol

[altmariusart]

Andy Warhol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Andy Warhol
Warhol în 1977
Nume la naştere	Andrew Warhola
Născut	6 august 1928 Pittsburgh, Pennsylvania Statele Unite
Decedat	22 februarie 1987 New York City, New York, Statele Unite
Domeniu artistic	Pictor, grafician, realizator de filme
Pregătire	Carnegie Mellon University
Mişcare artistică	Pop art
Opere faimoase	Campbell's Soup Cans (1962 pictură), Exploding Plastic Inevitable (event 1966), Chelsea Girls (film 1966)

Andrew Warhola, mult mai cunoscut ca Andy Warhol (* 6 august 1928, Pittsburgh, Pennsylvania - † 22 februarie 1987, New York City, New York) a fost un grafician, fotograf, pictor şi realizator de filme american, cea mai notabilă personalitate a curentului artistic cunoscut ca Pop Art din Statele Unite.

S-au făcut multe speculaţii referitoare la data naşterii lui Andy Warhol, pe care el însuşi nu a încercat niciodată să le rectifice, ba dimpotrivă, odată a indicat anul 1929, altădată 1933. Acest lucru era de altfel specific personalităţii lui - iubea orice fel de ambiguitate. În realitate, s-a născut cu numele de Andrew Warhola în Pittsburgh pe 6 august 1928, dintr-o familie de imigranţi slovaci de origine ruteană. Tatăl său, miner şi apoi zidar, moare în anul 1942. După patru ani de studiu la "Carnegie Institute of Technology" din Pittsburgh şi după primirea diplomei în domeniul artelor, Andrew se mută în anul 1949 la New York, îşi scurtează prenumele şi numele de familie moştenit de la părinţi şi începe să se semneze Andy Warhol.

Andy Warhol - Cutia de supă Campbell's, 1962

Opera

Reclame

Debutează ca grafician de reclame, execută ilustraţii pentru jurnalele de modă şi decorează vitrinele magazinelor. Este remarcat destul de repede, începe să fie apreciat, frecventează cercurile înalte şi expune în galerii de modă.

La începutul anilor şaizeci, Warhol se apucă de pictură, ceea ce nu înseamnă totuşi că se desparte de estetica reclamei. Ciclurile de sticle Coca-Cola şi cutiile de supă Campbell's sunt produse pure ale culturii populare de masă. În scurtă vreme, artistul adaugă în compoziţiile sale bancnote, fragmente de benzi desenate şi reproduceri ale portretelor stelelor de cinema (Marilyn Monroe, polimer sintetic, 1964 - vezi Pop art). Începând din anul 1962, Warhol se serveşte de seriografie şi de tiparul fotomecanic. La seriile de reproduceri executate pe baza unei schiţe de Warhol, lucrează un grup numeros de asistenţi - peste două mii de lucrări în decurs de doi ani!

Pictură

Andy Warhol - Fluture, 1974

Prin culori ţipătoare, stridente, prin repetarea imaginii aceluiaşi obiect sau prin ilustrarea unor acte de violenţă sau accidente, aceste opere devin ilustrarea civilizaţiei americane. Warhol locuieşte în atelierul-fabrică - "Factory" - care în scurtă vreme va deveni un loc de întâlnire pentru avangarda new-yorkeză. Din sfera activităţilor sale artistice face parte totodată şi un film experimental, executat în colaborare cu un ansamblu vocal-instrumental psihedelic extrem de influent , The Velvet Underground, şi, nu în ultimul rând, producţia de videoclipuri şi creearea studioului "Andy Warhol TV". Artistul moare la New York pe 22 februarie 1987.

Filme

Batman Dracula este un film produs şi regizat de Warhol în 1964, fără a avea permisiunea companiei deţinătoare de copyright, DC Comics. Filmul său din 1965, Vinyl, este o adaptare a popularei distopii a lui Anthony Burgess, romanul A Clockwork Orange (care a fost ulterior ecranizat în filmul omonim de mare succes de către Stanley Kubrick). Alte realizări filmice au constat în diferite improvizaţii la care au participat obişnuiţi de-a lui Warhol şi al atelierului său The Factory, aşa cum erau Brigid Berlin, Viva, Edie Sedgwick, Candy Darling, Holly Woodlawn, Ondine, Nico şi Jackie Curtis. Regizorul de film Underground Jack Smith a apărut în filmul Camp.

Printre cele mai inovative şi pline de succes filme a lui Warhol se află şi Chelsea Girls, realizat în 1966, Bike Boy, My Hustler şi Lonesome Cowboys, un film pseudo-western. Toate aceste filme se refereau la sub-cultura gay şi erau reluate mereu în mediile în care se făceau aluzii şi referiri la artă şi sexualitate. ^[1][2] Blue Movie, un film de 33 minute, în care una din superstar-urile lui Warhol, Viva, interpretează foarte explicit actul său sexual cu un bărbat, a fost ultimul din filmele regizate de Warhol. Scandalul izbucnit a fost imens şi atât Viva cât şi Warhol au fost profund afectaţi. Mulţi ani, Viva a refuzat permisiunea ca filmul să fie reprogramat. Doar în 2005, după aproape 40 de ani, filmul a fost reprezentat în New York.

Ca urmare a a scandalului izbucnit după această filmare desfăşurată într-o singură zi, 3 iunie 1968, Warhol a cedat total iniţiativa filmelor de orice gen asistentului şi discipolului său Paul Morrissey, care a preluat integral toate funcţiile filmice ale colectivului Fabricii (The Factory). Acesta, care participase efectiv şi semnificativ la realizarea majorităţii filmelor realizate anterior de Warhol, a reorientat filmele realizate de el după Blue Movie spre un cinema mult mai accesibil şi "mainstream", bazate pe scenarii, naraţiuni şi acţiune. Astfel, au urmat aşa zise B-movie şi cele care tratau exploatarea subiectelor "neplăcute". Printre ele, se pot enumera Flesh, Trash şi Heat. Toate acestea, precum şi cele care au urmat după aceea, Blood for Dracula şi Flesh for Frankenstein, erau mult mai prezentabile audienţelor largi decât fuseseră oricare din filmele realizate de Warhol ca regizor. Aceste "filme târzii Warhol", care erau de fapt filme Paul Morrissey, au lansat şi un "actor Morrissey", Joe Dallesandro.

Referinţe

1. ^ Tinkcom, Matthew (2002). Working like a homosexual: camp, capital, and cinema. Durham, North Carolina: Duke University Press. ISBN 0-8223-2862-3. OCLC 48098591. Parcul Naţional
2. ^ Suárez, Juan Antonio (1996). Bike boys, drag queens & superstars: avant-garde, mass culture, and gay identities in the 1960s underground cinema. Bloomington, Indiana: Indiana University Press. ISBN 0-253-32971-X. OCLC 32548890. Parcul Naţional