Deşi unicat în Transilvania, Strada în Oglindă – numită azi Iuliu Maniu – reflectă o modă de la sfârşitul secolului al XIX-lea lansată de celebrul arhitect francez Hausmann, pe care o regăsim şi la Paris şi la Viena. Cele 6 clădiri (trei pe dreapta şi trei pe stânga) erau la momentul ridicării lor cele mai moderne din Cluj şi sunt până astăzi proprietatea Statusului Romano-Catolic.
Vladimir Bogosavlievici (istoric): În jurul Bisericii Sf. Mihail era o serie de clădiri care, bineînţeles, aduceau venit Bisericii Romano-Catolice. Ca să poată fi amplasată statuia lui Matei Corvin, sigur că era nevoie ca acele clădiri să fie demolate. Biserica Catolică a fost despăgubită cu nişte terenuri, anume erau nişte case acolo. Toate casele vor ajunge în proprietatea Statusului Romano-Catolic care le demolează, iar la iniţiativa unui curator – Gustav Greuss -, se vor realiza aceste construcţii. O construcţie extrem de rapidă, pentru că a durat între 1898-1899. Arhitectul era budapestan – Ignác Alpár -, care este şi proiectantul actualei clădiri a primăriei din Cluj. Acolo se vor amplasa o grămadă de magazine de lux jos la parter (sus erau apartamente pentru high society). S-au deschis foarte multe birouri de avocaţi, de aceea clujenii în glumă denumeau acest tronson „tronsonul escrocilor”.
Şi dacă azi nu mai ştie nimeni de Strada Mincinoşilor din Cluj-Napoca, denumirea de “Stradă în Oglindă” are şi ea fisurile ei.
Virgil Pop (arhitect): Clădirea care este acum pe partea sudică este ceva mai lungă decât cealaltă clădire. Pe urmă clădirile respective, trei de pe partea dreaptă au câte o curte interioară închisă cu cursivă de jur-împrejur, pe când curţile din partea stângă sunt mult mai mici şi se sprijină pe calcanul Palatului Bánffy. Deci ele nu sunt simetrice. În schimb, aparenţa de simetrie există.
Deschiderea actualei străzi Iuliu Maniu spre Piaţa Unirii a creat o nouă perspectivă spre obiectivele de aici, urbaniştii de atunci apelând la un truc pentru a le pune şi mai mult în valoare.
Virgil Pop: Dacă aici s-ar fi introdus o singură clădire masivă, cu un accent puternic, s-ar fi creat un punct de interes într-un loc în care nu era nevoie. Pentru că prin reamenajarea pieţei, interesul trebuia să cadă pe noua statuie a lui Matei Corvin şi pe Biserica Gotică, care e capodoperă a goticului transilvănean. Golul face ca să nu se creeze un al treilea mare interes din punctul de vedere al perspectivelor în piaţă. Şi asta este o mare abilitate a arhitectului, de a introduce două accente care de fapt se anulează reciproc. Compoziţia e frumoasă, armonioasă, dar nu creează un interes mai mare decât Matei Corvin sau Biserica Sf. Mihai.
Fosta str. Olarilor, mai apoi în era comunistă 6 Martie, actuala Iuliu Maniu trezeşte şi azi nostalgii. La colţul cu Bolyai era cel mai mare magazin cu jucării unde, când eram copil, urmăream fascinat trenuleţele electrice. Dar această intersecţie are şi o semnificaţie aparte pentru marca de toleranţă pe care de secole o poartă Clujul. Pe orice direcţie te uiţi, vezi câte o biserică din altă confesiune: Sf. Mihail (romano-catolic), Schimbarea la Faţă (greco-catolică), Catedrala Ortodoxă şi Biserica Unitariană, toate coexistând în termeni cât se poate de paşnici.
Andrea Nagy/ Ovidiu Moldovan
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius