Clujul a redevenit, preţ de o săptămână, capitala cinematografiei prin festivalul internaţional TIFF. Puţini mai ştiu însă care au fost începuturile celei de-a şaptea arte în oraşul de pe Someş şi că ele datează încă de pe vremea filmului mut. Istoricul Vladimir Bogosavlievici ne vorbeşte despre primele cinematografe clujene care, bineînţeles, nu se comparau cu modernele săli de vizionare de azi.
Vladimir Bogosavlievici: Filmele de atunci erau filme mute. Sigur, aveau o viteză mai mare de mişcare personajele. Şi ca să creeze un ambient, se angajau orchestre care cântau muzica corespunzătoare scenelor din film. Primul cinematograf este realizat unde este acum palatul Bánffy (în 1906, o contesă Bánffy a avut un aport important). Al doilea din punct de vedere cronologic este acest cerc teatral unde este acum Teatrul Maghiar (pe lângă Parcul Mare). Iar din punctul de vedere al unui cinematograf profesionist, în 1910 a fost cinematograful din clădirea Urania de astăzi. Al patrulea cinematograf înfiinţat în 1913 era aici, unde Arta se numea Select; pe urmă Royal-ul (unde este Victoria) în perioada interbelică; era cinematograful Rio, fostul Muncitoresc de pe Strada Sindicatelor; era La purici, Steaua roşie, de pe confluenţa Străzii Paris cu Strada Ploieşti. Şi numai în 1963 s-a înfiinţat cinematograful Republica (astăzi se numeşte Florin Piersic).
Filmul era distracţia ieftină a celor care nu-şi permiteau să meargă la operă şi teatru. În scurt timp, pionierul cinematografiei de pe atunci, clujeanul Jenő Janovics, a reuşit să înfiinţeze chiar un centru de filme.
Vladimir Bogosavlievici: Aceste studiouri Corvin rivalizau cu studiourile Holywood şi Pathé din Paris. Aici la Cluj şi-a făcut ucenicia Michael Curtiz (numit Mihály Kertész), cel care va realiza acea capodoperă cu Humphrey Bogart şi Ingrid Bergman, Casablanca. Vorbim de regizorul englez sir Alexander Korda (de fapt el e Şándor Korda), care tot aici şi-a făcut ucenicia, la Jenő Janovics. Filmele se produceau pe locul actualului Teatru şi Operă Maghiară, unele filmări se făceau în grădina actualului Casino din Parcul Mare.
Clujul ar putea să revină în industria filmului cât de curând, organizatorii festivalului TIFF fiind hotărâţi să reînnoade tradiţia încă din acest an. Managerul manifestării, Cristian Hordilă, mizează pe mai multe atuuri:
Cristian Hordilă: Clujul este la jumătatea distanţei dintre Budapesta şi Bucureşti. Poate absorbi resurse din ambele oraşe, ambele fiind foarte importante centre de producţie în ţara lor. Are două facultăţi de film, are două teatre, are foarte mulţi scenografi, are costumieri, toate ingredientele pentru a face acest proiect. Am reuşit să găsim o formulă, sprijin din partea Primăriei există. Şi eu sper că până în toamnă Clujul o să se alinieze oraşelor importante din Europa, unde producţia de film a devenit un real business şi are un impact puternic în economia locală; şi să anunţăm primul concurs de proiecte astfel încât producţii, coproducţii europene să îşi înscrie proiectele şi să vrea să filmeze la Cluj. Avantajul de a filma în Cluj este că tu vei folosi oraşul ca platou de filmare, vei aduce un aport la tot ce înseamnă brandul turistic al oraşului şi chiar o să ajungi la acest turism cinematografic pentru care sunt atâtea oraşe cunoscute, cum sunt locurile pentru care s-au filmat Lord of the rings, sau Războiul stelelor ş.a.m.d.
Clujenii ar fi încântaţi să ştie că în oraşul lor se vor turna filme celebre şi vor poposi aici mari personalităţi ale ecranului:
Este o idee foarte benefică pentru dezvoltarea culturală şi artistică a Clujului, care are orgoliul rănit după ce a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană. Ar aduce multe beneficii, nu numai de imagine, ci şi de perspectivă pentru tinerii care absolvă acum Facultatea de Teatru şi Film de la Cluj şi în general pentru iubitorii acestei arte.
Ar fi o idee bună, ţinând cont că Festivalul Internaţional de Film atrage în fiecare an atâţia tineri şi atâţia producători de nivel naţional şi internaţional.
Este un oraş cu foarte mult tineret, care aspiră spre ideea de creativitate. Şi cinematografia trebuie să facă parte din paleta aceasta culturală.
Buftea de Cluj ar putea să-şi înceapă activitatea în zona Lombului, unde administraţia locală intenţionează să creeze un spaţiu dedicat artelor creative, printre care şi cinematografia.
Andrea Nagy/Ovidiu Moldovan
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius